Dosarul Referendumul. Liviu Dragnea: Nu ştiu cine a trimis mesajele cu numele meu

„Nu știu cine a conceput acele mesaje. Oricum, consider că erau niște mesaje fără finalitate, nu puteai să ceri oamenilor să iasă din secții pentru a scoate lumea la vot. Par mesaje ale unor oameni care nu au experiență de campanie electorală„, a spus Dragnea.

El a arătat că se consideră nevinovat de acuzațiile care i se aduc și că acest dosar poate vulnerabiliza sistemul democratic, pentru că există riscul ca orice șef de campanie, de la orice partid, să nu mai aibă curaj să se implice într-o campanie electorală, deoarece nu a făcut altceva decât ce au făcut alți lideri de campanie la orice alegeri.

„Mă declar nevinovat de acuzațiile aduse de DNA. După ce s-a hotărât în Parlament hotărârea de suspendare a președintelui României, comitetul executiv al PSD a hotărât ca eu să fiu șeful campaniei electorale pentru referendum. La acel moment, eu îndeplineam funcția de secretar general al PSD. Secretariatul general ține toate documentele partidului, poartă corespondența cu toate organizațiile locale și coordonează activitatea din sediu. Echipa de campanie, formată din voluntari, membri de partid și persoane din secretariatul general, elaborează strategiile adoptate de forul național și transmise în județe. Alte atribuții ale echipei de campanie constau în concepția grafică de materiale electorale, discuții pe marginea sondajelor de opinie care apar”, a povestit Liviu Dragnea.

El a spus că un secretar general în PSD nu are la dispoziție pârghiile, mijloacele coercitive pentru a impune sancțiuni membrilor partidului care nu respectă strategia de campanie.

Alte articole

Fiul lui Liviu Dragnea, în război cu fosta soție, fiica preotului Dionis Nimfodor Tătulescu. Cei doi au de împărțit bunuri de 1 milion de euro

Ce mai face şi cu ce se ocupă acum Irina Tănase. Apariţie ravisantă a fostei iubite a lui Liviu Dragnea: „În mod normal nu port ruj roşu” FOTO

Vicepremierul Liviu Dragnea a fost trimis în judecată, alături de alte 74 de persoane, pe 7 octombrie 2013, în dosarul privind fraudarea referendumului din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Dragnea este acuzat că, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa pentru a obţine o prezenţă de minimum 60 la sută la vot, care să garanteze validarea scrutinului, potrivit unui comunicat al DNA.

În rechizitoriul întocmi de procurori se arată că „în calitate de secretar general al unui partid, Nicolae-Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale„. Potrivit aceluiaşi document, „Nicolae-Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot„.

„Ca un prim pas, Nicolae-Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obținerea participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale.  În paralel, Nicolae-Liviu Dragnea a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege, către coordonatorii județeni de campanie /primarii/activiștii de partid. Sistemul informatic avea două componente IT: o componentă ce permitea schimburile de mesaje tip SMS, în timp real și între mii de utilizatori, prin apelarea numărului telefonic dedicat „1855” ori prin recepționarea de mesaje de la acest număr, dar şi o aplicație internet ce dădea posibilitatea unui număr restrâns de persoane (așa-numiții „coordonatori județeni” sau „coordonatori”) să obțină în timp real informații despre numărul de votanți și modul cum s-a votat în toate secțiile de votare, precum și să introducă manual astfel de date pe portalele: referendum1.psd / referendum5.psd.ro. Accesul la sistemul IT era permis coordonatorilor doar pe bază de nume de utilizator și parolă primite anterior prin canalul de comunicații SMS grupat în jurul numărului telefonic 1855, iar pentru membrii secțiilor de votare și alte persoane prin obținerea autorizării din partea utilizatorilor”, se mai arată în rechizitoriu.

Potrivit procurorilor, sistem informatic asigura comunicarea în fiecare oră a prezenței la vot a cetățenilor, lucru care permitea coordonatorilor de partid să identifice secțiile de vot cu o prezență slabă la urne, comunicarea de mesaje, conținând ordine sau recomandări coordonatorilor și/sau membrilor secțiilor de votare și altor persoane, în vederea luării de măsuri pentru creșterea artificială a numărului de votanți în secțiile deficitare prin folosirea de mijloace interzise de lege, obținerea de informații precise, în timpul procesului de votare (și nu după orele 23:00 ale zilei de 29 iulie 2012, când votarea se închidea) despre modul cum s-a votat în secțiile de votare de pe tot cuprinsul țării, respectiv câte voturi „Da” și câte „Nu” au fost exprimate.

Demersul infracțional al lui Dragnea a fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

În comunicatul DNA se mai arată că „infracțiunile reținute în sarcina persoanelor implicate în desfășurarea procesului de votare – președinți și membri ai secțiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora și introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor”.

Dosarul a fost înaintat spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție, având în vedere calitatea de deputat deținută în prezent de Nicolae-Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare de procurorii DNA, pe 6 septembrie 2012, în dosarul „Referendumul”. Dosarul privind referendumul a fost instrumentat de procurorul Lucian Papici, acesta fiind retras, din 2 octombrie, din funcţia de şef al Secţiei I din DNA. Încetarea delegării lui Papici ca şef al Secţiei de combatere a corupţiei din DNA a fost dispusă de procurorul general, după ce tot Tiberiu Niţu, în 23 septembrie, dispusese delegarea acestuia pe aceeaşi funcţie.