„Constată neregularitatea rechizitoriului numărul 146/D/P/2010 din 31 mai 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, Secţia de combatere a criminalităţii organizate, în ceea ce priveşte descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare a instanţei în sarcina inculpaţilor Niculae Ioan, Videanu Adriean, Mirea Marin, Alesandru Dan-Victor, Palaşcă Viorel, Apan Ioana, Toth Francisc, Stancu Lucian-Adrian, Veza Marius-Leonte, Ionaşcu Lucia şi SC Interagro SA, precum şi indicarea şi analiza mijloacelor de probă”, se arată în minuta deciziei, potrivit Agerpres.

Potrivit aceleiaşi decizii, judecătorul de cameră preliminară a constat totodată nulitatea interceptărilor şi înregistrărilor în peste 80 de convorbiri telefonice şi comunicări, stabilind excluderea din materialul probator a proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice şi comunicărilor, precum şi înregistrările acestora fixate pe suporţii optici.

Alte Articole

Elena Udrea, după ce procurorii DNA cer condamnarea ei la 12 ...

Tatăl alpinistei Dor Geta Popescu, judecat pentru omor din culpă

Procurorii DNA cer 12 ani de închisoare pentru Elena Udrea şi ...

Înalta Curte a decis totodată şi excluderea din dosar a unui raport de expertiză financiar-contabilă judiciară.

„Constată nulitatea expertizei financiar-contabilă judiciară efectuată în baza ordonanţelor nr. 146/D/P/2010 din 14 martie 2014, 31 martie 2014, 22 decembrie 2014 şi 26 ianuarie 2015. Exclude din materialul probator raportul de expertiză financiar-contabilă judiciară întocmit de experţii Dumitriu Marinela şi Bercaru Florian, înregistrat la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, sub numărul 707/01.10.2015”, se mai arată în minută.

Judecătorul a stabilit un termen de cinci zile în care procurorul care a întocmit rechizitoriul trebuie să remedieze neregularităţile constatate şi să comunice dacă menţine trimiterea în judecată.

„Transmite încheierea motivată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, Secţia de combatere a criminalităţii organizate, pentru ca, (…), în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să procedeze la remedierea neregularităţilor actului de sesizare şi să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor ori solicită restituirea cauzei„, se mai precizează în decizie.

Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată.

Pe 9 iunie, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Ioan Niculae, Marin Mirea, Dan-Victor Alesandru, Viorel Palașcă, Adriean Videanu, Ioana Apan, Alpar Kramer, Francisc Toth, Lucian Adrian Stancu, Marius Leonte Veza, Lucia Ionașcu și persoana juridică SC Interagro SA, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată și complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată.

Procurorii susțin că, la începutul anului 2005, Ioan Niculae, fost acționar majoritar și președinte al SC Interagro SA București, ar fi inițiat un grup infracțional organizat împreună cu Marin Mirea, fost administrator al SC Interagro SA și consilier pe probleme energetice al lui Niculae, și Alpar Kramer, director comercial/marketing în cadrul Romgaz.

„Pe parcursul desfășurării activității infracționale, grupul infracțional organizat ar fi fost sprijinit și de alți inculpați care au acționat la realizarea scopului grupului infracțional: Dan-Victor Alesandru (fost secretar de stat în Ministerul Economiei în cursul anului 2005 și ulterior reprezentant de facto al SC Interagro SA), Adriean Videanu (ministrul economiei în perioada decembrie 2008 — septembrie 2010), Viorel Pleașcă (secretar de stat din cadrul Ministerului Economiei în perioada 2007 — decembrie 2008) și Ioana Apan (funcționară în cadrul Ministerului Economiei și membru în cadrul AGA respectiv președinte CA Romgaz SA). Grupul infracțional organizat a funcționat până la sfârșitul anului 2010 și a urmărit obținerea de beneficii materiale de către liderul grupului prin intermediul societății controlate de acesta — SC Interagro SA”, declară DIICOT.

Astfel, grupul a urmărit și realizat delapidarea SNGN Romgaz SA, în sensul obținerii de gaze naturale la prețuri inferioare celor practicate în mod normal, prin obținerea în mod ilicit de discounturi comerciale pe care SC Interagro SA nu era îndrituită a le obține.

DIICOT a stabilit că grupul a avut un lider, în persoana lui Ioan Niculae, și o structură determinată, structurată pe paliere de comandă și în unele cazuri și de execuție la nivelul fiecărei entități juridice implicate în cauză: SC Interagro SA — palierul de comandă — Ioan Niculae, palierul de execuție — Marin Mirea și Dan Victor Alesandru; Ministerul Economiei — palierul de comandă — Adriean Videanu, palierul de execuție — Viorel Palașcă și Ioan Apan; Romgaz SA — palierul de comandă — Alpar Kramer și alți doi suspecți, în prezent decedați.

Conform DIICOT, membrii grupului au aplicat o strategie pe termen lung pentru a obține o cantitate de gaze naturale de la Romgaz, fără ca acestea în fapt să fie plătite, sub disimularea că pentru gazele livrate au fost acordate discounturi.

„S-a reținut că scopul asumat al grupării infracționale inițiate, constituite și coordonate de către Ioan Niculae, reprezentant al persoanei juridice inculpate SC Interagro SA, a fost obținerea ilegală a unor mari cantități de gaze naturale, cu precădere din producția internă la prețuri cu mult mai mici decât cele practicate de SNGN Romgaz SA cu ceilalți parteneri de afaceri, delapidând Romgaz SA prin însușirea pentru SC Interagro SA a unei cantități de gaze echivalente a valorilor totale a discounturilor acordate”, mai spun procurorii.

DIICOT mai arată că grupul constituit și condus de Ioan Niculae, ca reprezentant al SC Interagro SA, ar fi avut ca scop obținerea de gaze naturale aproape în mod exclusiv din producția internă, care se comercializează la prețuri de aproximativ patru ori mai mici decât gazele naturale din import (în perioada analizată prețul fiind de aproximativ 120 dolari pe 1.000 mc de gaze din producția internă și aproximativ 500 dolari pe 1.000 mc gaze naturale din import), eludând reglementările legale care obligau la comercializarea gazelor naturale în amestec (gaze naturale din producția internă și gaze naturale din import, la un preț mediu).

Anchetatorii explică faptul că Ioan Niculae ar fi efectuat demersuri la nivelul conducerii Ministerului Economiei, acționar majoritar la Romgaz SA, pentru a obține ordine și memorandumuri în încercarea de a se crea o aparență de legalitate.

„Prin emiterea ordinelor de ministru și prin elaborarea de memorandumuri s-a încercat crearea unei aparențe de legalitate a faptului că reducerile comerciale se acordă în mod egal și nediscriminatoriu tuturor marilor consumatori de gaze naturale din România. În realitate aceste prevederi din ordine, memorandumuri, au fost emise pentru a susține realizarea scopului pentru care grupul infracțional organizat a fost constituit. Dovada faptului că aceste facilități au fost acordate exclusiv pentru susținerea interesului SC Interagro SA, facilități care s-au întemeiat pe influențele inculpatului Ioan Niculae în rândul funcționarilor guvernamentali, rezultă și din împrejurarea că ceilalți doi consumatori industriali similari, respectiv Azomureș SA Târgu Mureș și Electrocentrale-ELCEN-București SA, nu au beneficiat, necondiționat, de reduceri de preț în aceeași perioadă, deși datoriile restante ale acestora erau cu mult mai reduse decât ale SC Interagro SA”, mai arată DIICOT.

Anchetatorii subliniază faptul că în domeniul gazelor naturale, în perioada în care Adriean Videanu a fost ministru al economiei (decembrie 2008 — octombrie 2010), a fost inițiată și aprobată în Guvern OUG 54/2009, aprobată ulterior prin Legea nr. 332/2009, prin care s-a dispus ca livrarea gazelor naturale către consumatorii întreruptibili să se facă exclusiv din gazele naturale provenite din producție internă, al căror cost era cuprins între 1/4 și 1/3 din prețul gazelor naturale din import.

„Prin actele emise (ordine, memorandumuri), sub aparența legalității și opozabilității erga omnes, s-au creat modalități de realizare a scopului infracțional, acordându-se reduceri comerciale, precum și posibilitatea/dreptul de achiziționare de gaze naturale doar din producția internă la care a avut acces SC Interagro SA, aproape în mod necondiționat, fără îndeplinirea cumulativă și efectivă a condițiilor prevăzute în acestea”, mai precizează DIICOT.

Potrivit DIICOT, prejudiciul adus Romgaz se ridică la suma de 282.630.330 lei.