Dosarul „Tabla pe casă” revine pe masa DNA. Judecătorii ICCJ cer detalii suplimentare despre acuzațiile care îl vizează pe Costel Alexe
Dosarul de mare corupție al fostului ministru Costel Alexe va fi restituit la DNA pentru completarea rechizitorului cu detalii care țin de starea de fapt din dosar și de acuzațiile formulate, după ce judecătorul din camera preliminară a ICCJ a analizat excepțiile celor judecați din acest dosar. Această decizie nu este definitivă, iar anchetatorii anticorupție o pot contesta.
„Admite, în parte, cererile şi excepțiile formulate de inculpații Alexe Costel, Grecu Ioan Bogdan, Gătin Mirela şi Fătu Nicoleta. În temeiul art. 345 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură penală, constată neregularitatea rechizitoriului nr. 176/P/2020 din data de 16 iunie 2022, întocmit DNA, Secția de combatere a corupției, în privința descrierii faptelor şi a încadrării juridice cu referire la:
– infracțiunea de luare de mită, reținută în sarcina inculpatului Alexe Costel, în sensul de a se indica în concret actul în legătură cu îndeplinirea căruia ar fi existat presupusa pretindere, raportat la atribuțiile de serviciu ale acestuia;
– participația penală sub forma instigării la infracțiunea de delapidare reținută în sarcina inculpatului Alexe Costel, în sensul descrierii acțiunii de determinare a autorului la comiterea faptei, dar şi a persoanelor presupus instigate, respectiv reprezentanții SC Liberty Galaţi SA;
– infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, reținută în sarcina inculpatelor Gătin Mirela şi Fătu Nicoleta, respectiv participația penală sub forma instigării la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată reţinută în sarcina inculpatei Fătu Nicoleta, în sensul descrierii faptelor şi încadrarea lor juridică, a formei de vinovăție cu care a fost săvârșită presupusa faptă;
– participația penală sub forma instigării la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, reținută în sarcina inculpatului Grecu Ioan Bogdan, în sensul descrierii faptei şi a încadrării juridice, precum şi a formei de vinovăție cu care a fost săvârşită presupusa faptă”, se arată în decizia ICCJ.
„Respinge, ca neîntemeiate, în rest celelalte cereri şi excepţii formulate de inculpaţii Alexe Raluca Elena, Alexe Mihai, Alexe Florin, Grecu Ioan Bogdan, Gătin Mirela şi Fătu Nicoleta. III. Copie de pe încheierea motivată va fi comunicată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție, Secţia de combatere a corupției, pentru ca, în conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. 3 din Codul de procedură penală, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să procedeze la remedierea neregularităților actului de sesizare şi să comunice dacă menține dispoziția de trimitere în judecată a inculpaților ori solicită restituirea cauzei. Cu drept de contestație odată cu încheierea pronunțată conform art. 346 din Codul de procedură penală. Pronunţată în camera de consiliu, azi, 14 martie 2023”, se mai arată în minuta deciziei.
Pentru ce este cercetat Alexe Costel în Dosarul „Tabla pe casă”
În data de 6 aprilie 2020, în timpul pandemiei de Covid-19, Alexe Costel, care la momentul respectiv avea funcția de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, a pretins în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic mai multe produse din tablă. La schimb acesta a oferit, cu titlu gratuit, cetificatele de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme.
Depozitul acesta este unul dintre cele 68 de depozite neînchise, pentru care în anul 2018 statul român a fost condamnat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Este vorba despre obligația asumată de România în calitate de stat membru UE de a închide cât mai rapid aceste depozite de deșeuri neconforme. Din acel punct, România este obligată să raporteze periodic situația acestor depozite.
Cele 22 de tone de tablă au fost primite în zilele de 23 aprilie 2020 și în data de 0 iulie a aceluiași an. Acestea au fost livrate la punctul de lucru al unei societăți comerciale, care este administrată de o persoană apropiată a ministrului. Valoarea foloaselor, pe care fostul ministru le-ar fi primit ca mită cu acceptul directorului general al societății respective, se ridică la suma de 99.956 lei, ce constă în contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei și a transportului.
După aceea, pentru a da aparența de legalitate directorul general al societății a determinat două subalterne, timise la rândul lor în judecată, să încheie două contracte de sponsorizare cu o asociație controlată de alți trei inculpați în dosar. Pentru a avea un „alibi juridic” în perioada decembrie 2020-ianuarie 2021 au fost întocmite mai multe documente false, printre care contracte de închiriere, note contabile, etc.