Ioana Tofan și Eliza Baluș, două eleve din Suceava, au cucerit anul trecut juriul internațional de la International Invention & Trade Expo de la Londra, obținând aurul și Premiul special pentru o invenție care ar putea rescrie modul în care fermierii își cresc recoltele: apa plasmatică.
Cele două au fost incluse recent și în campania națională „100 de tineri pentru dezvoltarea României”, derulată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, alături de alți tineri cu idei care pot schimba țara.
Ce este apa plasmatică
Pe scurt, „apa plasmatică” sau Plasma Activated Water (PAW) este apă tratată prin descărcări de plasmă – un proces care o îmbogățește cu ioni și specii reactive de oxigen și azot. Aceste substanțe îi conferă proprietăți de decontaminare și stimulare a creșterii plantelor. În agricultură, studiile au arătat că poate accelera germinarea semințelor, îmbunătăți dezvoltarea rădăcinilor și reduce nevoia de pesticide.
Spre exemplu, în Japonia și Coreea de Sud există deja cercetări aplicate pentru folosirea apei plasmatice la dezinfectarea solului și tratarea semințelor înainte de însămânțare.
Agricultura românească: unde ar putea face diferența o asemenea tehnologie
Agricultura rămâne un sector strategic pentru România – aduce 4,4% din PIB, față de media europeană de 1,8%. Totuși, fermierii români se confruntă cu provocări majore: lipsa sistemelor moderne de irigații (în 2023 doar 14% din suprafața agricolă era irigată), folosirea intensivă a substanțelor chimice, dar și randamente mai mici la hectar față de media UE.
În acest context, invenția Ioanei și a Elizei – un dispozitiv care se atașează la sistemele de irigații și transformă apa obișnuită în apă plasmatică – ar putea să însemne o dublă victorie: randamente mai mari și reducerea utilizării pesticidelor.
„Scopul nostru a fost să realizăm un dispozitiv care poate fi atașat la sistemele de irigații pentru a produce apă plasmatică, crescând productivitatea și sustenabilitatea în agricultură”, explică cele două tinere.
De la laboratorul de liceu la premiul de aur la Londra
Povestea proiectului a început în clasa a IX-a, la Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava, unde cele două au testat apa plasmatică pe semințe vechi de fasole. Rezultatele au fost spectaculoase: semințele s-au decontaminat, au germinat mai repede și au dat plante mai viguroase, fără a fi modificată genetica lor.
De acolo, au trecut la scară mai mare: un sistem complet de irigații cu apă plasmatică. Rezultatul a fost premiat la Londra, unde, pe lângă medalia de aur, au primit și recunoaștere din partea universităților din Arabia Saudită și Cambodgia.
România are nevoie de astfel de idei
Într-un moment în care agricultura europeană trece printr-o tranziție spre sustenabilitate – UE își propune reducerea cu 50% a pesticidelor până în 2030 prin Strategia Farm to Fork, invenții ca apa plasmatică pot fi răspunsul.
Pentru România, unde fermierii se plâng constant de costuri mari și resurse limitate, astfel de tehnologii reprezintă șanse reale de modernizare.
Ioana Tofan și Eliza Baluș sunt dovada că inovația nu are vârstă. Astăzi studente la Politehnica din București, cele două demonstrează că România are resurse umane de excepție și că un viitor mai sustenabil poate începe chiar de pe băncile liceului.