Draftul de Buget pe 2026 – Creşteri pentru Ministerul Apărării şi cel al Internelor. Ministerul Educaţiei primeşte una dintre cele mai mari alocări

Social-democrații solicită aproximativ 3,4 miliarde lei pentru măsuri de sprijin destinate pensionarilor cu venituri mici, mamelor și familiilor vulnerabile, însă Ministerul Finanțelor și ceilalți parteneri din coaliție au indicat că pot aloca doar aproximativ 1,5-1,7 miliarde lei. Diferența dintre cele două sume a contribuit la blocarea adoptării bugetului, potrivit informațiilor apărute în spațiul public.

În paralel, proiectul de buget conturează modul în care ar urma să fie distribuite fondurile către principalele ministere. Conform draftului de buget:

Ministerul Muncii – 57,7 miliarde de lei (față de 60,6 miliarde de lei în 2025)

Ministerul Educației – 57,3 miliarde de lei (față de 60,2 miliarde de lei în 2025)

Alte articole

Se pregătește un nou război?! China tocmai și-a majorat bugetul de apărare cu 7 la sută și amenință Taiwanul cu lovituri devastatoare!

Anunțul premierului Ilie Bolojan: „Săptămâna viitoare, Guvernul va trimite bugetul la Parlament în vederea adoptării”

Ministerul Apărării – 44 miliarde de lei (față de 36,8 miliarde de lei în 2025)

Ministerul Transporturilor – 37,4 miliarde de lei (față de 43, 2 miliarde de lei în 2025)

Ministerul Afacerilor Interne – 34,7 miliarde de lei (față de 33 miliarde de lei în 2025)

Ministerul Agriculturii – 25,9 miliarde de lei (față de aproximativ 25,7 miliarde în 2025);

Ministerul Sănătății – 22 miliarde de lei (față de 23, 6 miliarde de lei în 2025)

Citeşte şi: Plângere penală împotriva Oanei Țoiu. PSD cere demiterea ei. Fifor: Domnule Bolojan, poate măcar de data aceasta sunteți bărbat de stat și aveți curajul să faceți ceea ce trebuia să faceți demult și în alte cazuri

Ministerul Dezvoltării – aproximativ 19 miliarde de lei (față de 21,2 miliarde în 2025)

Ministerul Fondurilor Europene – 11,9 miliarde de lei (față de o sumă similară în 2025);

Ministerul Mediului – 5,7 miliarde de lei (față de aproximativ 4,65 miliarde lei în 2025);

Ministerul Energiei – 5,6 miliarde de lei (față de aproximativ 15,27 miliarde lei în 2025);

Ministerul Justiției – 4,1 miliarde de lei (față de aproximativ 8,8 miliarde în 2025);

Ministerul Economiei – 3,3 miliarde de lei (față de aproximativ 7 miliarde în 2025);

Ministerul Afacerilor Externe – 1,6 miliarde de lei (față de aproximativ 3 miliarde de lei în 2025);

Analistul economic Adrian Negrescu afirmă, pentru Ziare.com, că proiectul bugetar actual este mai realist decât cel de anul trecut.

Citeşte şi: Economia României a crescut anul trecut cu 0,7% în termeni reali. PIB-ul a fost mai mic cu 1, 9% în trimestrul IV 

„Legea bugetului, așa cum arată ea în momentul de față, pleacă de la niște premise extrem de rezervate legate de evoluția economică în 2026 și de cheltuielile publice. Este un proiect de buget mai realist decât cel de anul trecut, să ne aducem aminte că în 2025 fostul guvern visa la o creștere economică de 2,5%, estima niște încasări suprarealiste de peste 10 miliarde de lei dintr-un segment absolut ieșit din comun – digitalizare – unde nu există niciun fel de buget național nicăieri în lumea asta”, a comentat acesta.

Negrescu subliniază însă că bugetul este puternic constrâns de obiectivul reducerii deficitului.

„Este un buget prins în piuneze de situația deficitului bugetar, de faptul că trebuie să reducem deficitul bugetar la 6,2% și asta înseamnă că trebuie să facem economii de minimum 15 miliarde de euro în 2026 pentru a ne încadra în țintele de deficit. Este un buget în care accentul se pune pe investiții, dar nu din fonduri naționale, ci din fonduri europene. Altfel spus, situația bugetului pe 2026 depinde în mod decisiv de modul în care vom atrage sau nu fondurile europene, aproape 10 miliarde de euro din PNRR și chiar 6 miliarde de euro din celelalte fonduri europene”, explică acesta.

Analistul atrage atenția și asupra presiunii generate de serviciul datoriei publice.

„Iar la capitolul împrumuturi, vedem un lucru șocant de-a dreptul, faptul că în acest an vom plăti rate și dobânzi la creditele luate în anii trecuți de 30 de miliarde de euro. O sumă uriașă, ceea ce demonstrează situația financiară în care se află statul român”, spune Adrian Negrescu.

În același timp, acesta apreciază că veniturile bugetare ar putea crește pe fondul majorărilor de taxe introduse anterior.

„Nu am emoții legate de veniturile bugetare, pentru că în acest an, de pe urma creșterii taxelor din anul trecut, practic de pe urma creșterii TVA, a accizelor, toate acestea vor aduce la buget aproape 35 de miliarde de lei în plus față de anul trecut, motiv pentru care nu cred că va fi o problemă să respectăm ținta de deficit bugetar, ci doar de a respecta ceea ce ne-am asumat din punct de vedere investițional”, explică acesta.

Totuși, Negrescu avertizează că există în continuare incertitudini legate de evoluția economică și de anumite programe de investiții.

„Pe de altă parte știm un lucru sigur, că 2026 ar trebui să se bazeze pe un curs euro cât de cât stabil și să sperăm că nu vom avea crize economice majore care să dea peste cap toată această construcție bugetară, cum este, din păcate, cea creată de situația din Iran”, încheie Adrian Negrescu.

Citeşte şi: Nicuşor Dan: „România va avea un buget în luna martie, o spun cu toată responsabilitatea”