Dragnea: Decupajul regiunilor nu trebuie făcut cu patimă, trebuie abordat cu pragmatism

El a amintit că în anul 2002 şi 2003 a existat o fereastră de oportunitate, când România era pregătită, administraţia era pregătită, guvernul era pregătit să adopte înfiinţarea regiunilor administrative. „Dar şi atunci au fost oameni care au spus – «nu e bine acum, e prea devreme, hai să mai aşteptăm, hai să mai analizăm» – şi a trecut această fereastră de oportunitate. Au trecut zece ani de atunci. În istoria fiecărei ţări există ferestre de oportunitate pentru tot felul de decizii majore, de proiecte de ţară”, a subliniat ministrul.

„Decupajul regiunilor nu trebuie să fie făcut politic, nu trebuie făcut cu patimă, nu trebuie abordat cu foarte multă emoţie. Trebuie să îl abordăm cu pragmatism„, a spus acesta, adăugând că obiectivele regionalizării în România vizează dezvoltarea echilibrată, iar cetăţenii primească servicii publice de calitate.

„Regionalizarea nu reprezintă o necesitate sau un moft, ci este o necesitate pregnantă pentru România”, a mai spus Liviu Dragnea.

Ministrul Dezvoltării Regionale a menţionat că diferenţa dintre sate şi oraşe, între diverse regiuni din România este foarte mare, el vorbind şi despre faptul că există 7-8 aglomerări urbane dezvoltate, care în loc să radieze dezvoltare au devenit aspiratoare de resurse financiare, umane şi investiţii, iar diferenţele de dezvoltate s-au mărit.

Alte articole

Fiul lui Liviu Dragnea, în război cu fosta soție, fiica preotului Dionis Nimfodor Tătulescu. Cei doi au de împărțit bunuri de 1 milion de euro

Ce mai face şi cu ce se ocupă acum Irina Tănase. Apariţie ravisantă a fostei iubite a lui Liviu Dragnea: „În mod normal nu port ruj roşu” FOTO

„Pentru fiecare comunitate trebuie să existe posibilitatea, constituţional vorbind, de a avea acces la acelaşi nivel de civilizaţie minimal”, a declarat acesta.

Dragnea a precizat că ministerul pe care îl conduce va începe de săptămâna viitoare discuţii cu autorităţile locale, cu structurile asociative ale acestora, cu reprezentanţi ai partidelor politice, cu societatea societatea civilă.

„Regiunile reprezintă nivelul administrativ cel mai potrivit pentru România, pentru ca în ţara noastră, într-adevăr, să putem spera că diferenţele dintre sat şi oraş, diferenţele dintre marile oraşe şi micile oraşe se vor atenua în timp, iar România, ca ţară, poate să se gândească serios la o Europă a regiunilor, dar numai după ce regiunile noastre sunt dezvoltate şi cetăţenii noştri se apropie să aibă şanse egale cu cetăţenii europeni”, a conchis el, în faţa participanţilor la seminarul cu tema „Regionalizarea: abordări comparative franco-germane”.