Dragnea, despre raportul PE privind legile justiţiei din România şi MCV: Temele mari ale acestei ţări sunt altele

„Eu, ca un român simplu, dar nu umil, consider că pentru România temele mari sunt altele (…). Vorbesc despre temele mari ale acestei ţări, care au fost, sunt şi vor rămâne, dincolo de orice rapoarte şi MCV-uri, pentru această ţară. Vorbim despre sănătate, de educaţie, de infrastructură, de agricultură, de dezvoltare economică, de venituri mai mari pentru români, de un mediu de afaceri predictibil şi favorabil şi de reforma marilor sisteme. Teme de care noi ne-am ocupat şi am făcut şi personal şi instituţional domnului preşedinte şi public apeluri permanente de a lucra împreună, numai că le-am făcut degeaba”, a declarat Liviu Dragnea.

Plenul Parlamentului European a adoptat marţi, 13 noiembrie, rezoluţia cu privire la statul de drept din România. Au fost 473 de voturi pentru, 151 împotrivă şi 40 de abţineri.

PE se declară „profund preocupat de revizuirea legislaţiei judiciare şi penale din România, îndeosebi din cauza posibilităţii ca aceasta să ducă la subminarea structurală a independenţei sistemului judiciar şi a capacităţii acestuia de a combate eficient corupţia din România, precum şi la slăbirea statului de drept”, se arată în rezoluţie, redactată de reprezentanţi ai grupurilor politice din legislativul comunitar.

De asemenea, documentul „condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018”.

Alte articole

Guvernul şi-a asumat răspunderea, luni, pe cinci proiecte din al doilea pachet de reformă. Bolojan: „Avem trei direcții: ordine în finanțe, buna guvernare și respectul pentru cetățeni”

Se creionează noul Guvern, cum ar putea arăta. Negocieri pe ministere între PSD, PNL, USR și UDMR

În plus, rezoluţia „invită autorităţile române să instituie garanţii prin care să asigure o bază transparentă şi legală pentru orice tip de cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care dereglează mecanismele de verificare şi de echilibrare” şi „solicită întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii”.

Eurodeputaţii „îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsuri care ar dezincrimina corupţia” şi „să aplice strategia naţională anticorupţie” şi „recomandă cu fermitate reconsiderarea legislaţiei privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul său de a avea un efect de intimidare asupra societăţii civile, precum şi în contradicţie cu principiul libertăţii de asociere şi dreptul la viaţă privată şi de a o alinia pe deplin” cadrului UE.

Nu în ultimul rând, eurodeputaţii „îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar”.

De asemenea, legislativul comunitar „îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă şi subliniază că trebuie abordate chestiunile menţionate mai sus pe baza unui proces transparent şi incluziv” şi „încurajează solicitarea din proprie iniţiativă a avizelor Comisiei de la Veneţia cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă”.