Dragnea: Nu am fost citat la DNA. Mă voi duce, dacă mă cheamă

Întrebat dacă, în cazul în care va fi citat, se va prezenta în faţa anchetatorilor, Dragnea a răspuns afirmativ, arătând că va da curs unei posibile astfel de cereri.

„Nu pot să mă duc la DNA de capul meu. Dacă trebuie să fiu chemat la DNA că am mers la vot, sigur, o să-mi asum lucrul ăsta, dar pentru altceva nu văd de ce să fiu chemat”, a spus secretarul general al PSD, la ieşirea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), unde au avut loc discuţii despre rectificare, dar şi despre funcţionarea şi finanţarea administraţiei publice.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Vrancea, Marian Oprişan, a declarat, tot miercuri, răspunzând unei întrebări privind o posibilă audierea a sa la DNA în cazul referendumului, că aceasta este „o poveste de adormit copiii”, pentru că nu există niciun motiv pentru a fi cercetat, dar dacă va fi citat, se va prezenta.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Oprişan a venit la sediul Ministerului Administraţiei şi Internelor în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Vrancea, pentru a participa la discuţiile cu conducerea MAI şi cu premierul Victor Ponta.

Alte articole

Reguli mai stricte pentru românii care primesc ajutoare sociale. Cu doar câteva ore de muncă pe săptămână puteai obține beneficii

Cartea-testament a profesorului Gheorghe Mencinicopschi, reeditată. A scris-o în închisoare, locul unde sănătatea i-a fost zdruncinată: „Dumnezeu a fost cel mai aproape de mine”

El a precizat însă că, dacă va fi chemat de procurorii DNA, va da curs invitaţiei.

Preşedintele CJ Vrancea a mai spus că nu era nevoie ca procurorii să bată din poartă în poartă, ci era suficient să facă verificări la sediile parchetelor.

Procurorii DNA fac verificări în mai multe localităţi din Vrancea, unde la referendum s-a înregistrat o prezenţă la vot chiar şi de 250 la sută.

Anchetatorii au făcut, miercuri, verificări în localitatea vrânceană Lepşa, unde la referendum s-a înregistrat o prezenţă la vot de 250 la sută, autorităţile locale susţinând că acest lucru a fost posibil întrucât este vorba de o zonă turistică, aici fiind construite peste o mie de case de vacanţă.

Săptămâna trecută, procurorii au făcut verificări şi în localitatea vrânceană Suraia, oamenii fiind chestionaţi cu privire la desfăşurarea referendumului, după ce au fost depuse sesizări în acest sens.

Verificările s-au desfăşurat pe durata mai multor zile, primarul din Suraia, Vasile Grosu, declarând că oameni s-au plâns de „acţiunile abuzive” ale procurorilor.

În 16 august, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arată că sunt înregistrate peste 500 de dosare penale privind desfăşurarea referendumului, unele din ele sunt la DNA, iar în aceste cauze nu sunt cercetate persoanele care au votat şi nu este verificat modul în care cetăţenii au votat, ci sunt investigate posibile fraude electorale.

Procurorul general a declarat, miercuri, că din cele peste 500 de plângeri privind referendumul, mai mult de jumătate privesc împiedicarea votului sau mita electrală, precizând că a anunţat de la începutul anului că „statistica Parchetului va expoda” în cazul dosarelor privind infracţiuni la vot.

Potrivit lui Kovesi, din cele peste 500 de plângeri penale privind referendumul, în 50 de dosare este vorba de împiedicarea dreptului de a vota, iar în 297 sunt cercetate fapte de mită electorală, respectiv darea de bunuri sau bani pentru a vota sau a nu vota.

Codruţa Kovesi a spus că în dosarele de la Parchet privind referendumul nu sunt cercetaţi cetăţeni pentru că au votat, nici pentru modul în care au votat, ei nefiind întrebaţi de anchetatori în ce fel şi-au exercitat dreptul la vot.

Kovesi a subliniat că procurorii nu pot fi acuzaţi că cercetează oamenii care au participat la vot, pentru că în egală măsură sunt anchetate şi cazuri de împiedicare a exercitării dreptului de vot.

Procurorul general a ţinut să precizeze că sunt persoane care au votat atât pe listele electorale permanente, cât şi pe cele suplimentare, într-o secţie fiind câte patru pagini pe care apare aceeaşi semnătură sau CNP-uri dublate.

„Este normal ca o persoană care apare pe mai multe liste să fie întrebată dacă a votat sau nu a votat”, a adăugat Kovesi.

Ea a mai spus că sunt cetăţeni care apar pe listele electorale şi sunt audiaţi în calitate de martori, mulţi spunând că nu s-au prezentat la vot sau că semnătura nu le aparţine, deşi apare pe trei-patru liste.