La 1 ianuarie 2027, România va aniversa două decenii de când este parte a Uniunii Europene (UE). ”E un moment bun să ne întrebăm ce am câștigat și unde am ratat? Eu mereu am fost de părere că România nu și-a atins potențialul, dar nu pot să nu observ schimbările dramatice din ultimele decenii”, spune Dragoș Anastasiu, într-o postare pe rețelele de socializare.
Fostul vicepremier, care a demisionat din cabinetul Bolojan în contextul scandalului privind ”șpaga de supraviețuire”, face public un raport foarte interesant despre evoluția României în cei 20 de ani de UE.
Raportul aduce și vești bune, și concluzii îngrijorătoare, iar Anastastiu îl rezumă din perspectiva sa de businessman: ”Ca om care conduce afaceri de treizeci de ani, citesc raportul așa: am crescut pe factori care se apropie de epuizare – forță de muncă ieftină, capital străin, acces la piața unică. Nu pe o strategie. Modelul și-a atins limita, iar marja de eroare s-a îngustat considerabil. Am progresat enorm, dar em ignorat fix elementele-cheie ale unei dezvoltări sustenabile”.
În aceste condiții, este de părere fostul vicepremier, esențiale pentru România sunt, în următorii ani, ritmul și direcția, și nicidecum ”câștigurile politice sau economice de scurtă durată”.
Iată, mai jos, considerațiile integrale ale lui Anastastiu despre raport.
”Experiențele noastre subiective nu sunt mereu cele mai bune instrumente pentru a măsura toate transformările. Colegii mei de la Rethink România au făcut un exercițiu pe care ar fi trebuit să-l facă statul: au pus România față în față cu Bulgaria, Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia – țări cu un trecut similar – și au comparat progresele făcute de către acestea în ultimii 20 de ani.
Vestea bună, și e una reală: nivelul de trai a crescut spectaculos. Consumul individual a urcat de la 43% la 86% din media europeană – cel mai mare salt din grup. Productivitatea muncii a crescut mai repede decât oriunde în regiune. Speranța de viață și riscul de sărăcie s-au ameliorat mai mult decât la vecini. Sunt lucruri pentru care merită să ne felicităm, pentru că reprezintă deziderate importante pe care le aveam toți în preziua aderării.
Vestea proastă e că am fost pe ultimul sau penultimul loc la 14 din cei 28 de indicatori analizați.
La educație am stat deosebit de prost. Avem cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii din UE și scoruri PISA cu mult sub media OCDE, reflectând calitatea în general slabă a actului educațional.
Dar poate cea mai amenințătoare evoluție – cel puțin pe termen scurt – este explozia datoriei publice. Aceasta a crescut de la 11% din PIB în 2008 la 60% astăzi. Împrumuturile – și așa scumpe – au ajuns să alimenteze inclusiv un deficit comercial de peste 30 de miliarde de euro pe an. Iar dacă în primii ani după aderarea la UE exporturile au explodat, în ultimii 10 ani au crescut mai lent decât importurile. Aveau 90% din valoarea importurilor în 2014. Astăzi, au puțin peste 75%, după o îmbunătățire recentă.
Ca om care conduce afaceri de treizeci de ani, citesc raportul așa: am crescut pe factori care se apropie de epuizare – forță de muncă ieftină, capital străin, acces la piața unică. Nu pe o strategie. Modelul și-a atins limita, iar marja de eroare s-a îngustat considerabil. Am progresat enorm, dar em ignorat fix elementele-cheie ale unei dezvoltări sustenabile.
Următorii ani nu sunt despre ritm, sunt despre direcție. Iar direcția începe cu oamenii pe care îi formăm și cu instituții care funcționează după idei, nu după câștiguri politice sau economice de scurtă durată”, a scris, pe Facebook, Anastastiu.
Iată, mai jos, raportul integral realizat de Rethink Romania.
raport_20_ani_romania_ue