„Oradea are niște merite deosebite în domeniul astronomic. Meridianul Zero. Adevărul este puțin cunoscut. Este adevărat: Meridianul Zero a fost odată la Oradea. Hărțile după care s-a pornit aventura de cunoaștere, cucerire a lumii, au avut ca meridian zero Oradea. Cu toate acestea, fiind mai puțin promovat în mediile de specialitate, să nu spun în mass-media, acest lucru este mai puțin cunoscut. Trebuie să știm să valorificăm ceea ce avem și, de ce nu, să ne lăudăm cu ceea ce avem pentru că nu ne lăudăm gratis. Sunt unii care au foarte puțin, fac din țânțar armăsar, în timp ce noi avem cu ce să ne evidențiem, dar o facem mai modest”, a declarat, într-o conferință de presă, Dumitru Prunariu.

Cosmonautul român a apreciat inițiativa creării acestui club.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Vortexul polar și-a schimbat direcția și acum se învârte ...

Accident teribil pe Autostrada București-Pitești! Un bărbat ...

„Mă bucur că particip la această aniversare a clubului, care s-a înființat în anul în care eu împlineam 25 de ani de la zborul meu cosmic, anul acesta în mai am împlinit 35. Anii trec, dar important este ce experiență lăsăm în urmă, câți tineri mobilizăm să ne calce pe urme și, normal, câte eforturi facem să menținem ceea ce este și să dezvoltăm ceea ce trebuie dezvoltat”, a subliniat el.

Astroclubul Meridian Zero a fost înființat în 2006 de doi profesori orădeni, Nicoleta Pazmany și Marin Bica, care au predat voluntar elevilor din oraș lecții de astronomie. Numele a fost ușor de găsit, deoarece între anii 1464 și 1667 prin Oradea trecea meridianul zero, cea mai importantă referință pentru navigatorii vremii.

„Aici a existat un observator astronomic, primul din Europa, înaintea celui de la Nuremberg, care se datorează episcopului Ioan Vitez care l-a adus aici pe marele astronom Georg Peuerbach care realizase niște tabele de eclipsă de lună și de soare și, în onoarea acestui episcop, o parte dintre ele au fost translatate pentru meridianul Oradiei, devenite Tabule Varadiensis și care au fost folosite de navigatorii care au plecat spre Lumea Nouă. În acest fel, aceste meleaguri sunt legate de descoperirea lumii noi și este păcat ca tinerii să nu afle acest lucru”, a povestit prof. Nicoleta Pazmany.

Dumitru Prunariu a spus că a venit la Oradea fiind invitat de doi tineri — Ionuț Câmpean și Cristian Lazăr.

„Cu tatăl lui Ionuț am copilărit, străbunicul meu, bunicul și tatăl meu sunt din județul Timiș, satul Groși, comuna Marginea, și acolo îmi petreceam multe vacanțe. După ce s-a născut Ionuț, la un moment dat, m-a întrebat taică-său ce să facă Ionuț, că vrea aviație. Să se ducă la aviație, i-am spus. A terminat Aeronave”, și-a amintit Prunariu.

Referitor la Cristian Lazăr, Prunariu spune că acesta este un caz aparte.

”Încă de la începutul liceului m-a contactat pe email și a zis: ‘Eu trebuie să devin al doilea cosmonaut român. Ce trebuie să fac?’. Uitați-l aici: a absolvit Aviația, a urmat cursurile Universității Cosmice Internaționale de la Strasbourg și acum este angajat în Germania de Airbus care construiește sateliți. Este un pas foarte apropiat spre a zbura în Cosmos. (…) Ar fi foarte de dorit ca un român (…) să ajungă să zboare în spațiul cosmic. Cu tot sufletul voi fi alături de el și îl voi susține. Aștept de mulți ani să avem al doilea cosmonaut român”, a subliniat Prunariu.

El și-a manifestat speranța că viitoarele selecții organizate de Agenția Spațială Europeană (ESA) pentru candidați cosmonauți vor viza și România, care a devenit, din 2011, stat membru al ESA. Ultima selecție s-a terminat în 2009, iar din șase astronauți selecționați un francez urmează în toamnă să plece în spațiul cosmic.

Cu această ocazie, Dumitru Prunariu a împărtășit celor prezenți din amintirile sale legate de zborul în spațiu.

”Când am zburat eu în Cosmos exista o organizație la nivelul țărilor est-europene, e vorba de Consiliul Intercosmos, o organizație interguvernamentală la care România a aderat în 1968, acolo erau prevăzute faze clare de dezvoltare a cooperării în domeniul cosmic între statele participante. Atunci s-au dezvoltat institute de cercetare, au fost pregătiți cercetători, s-au dezvoltat cooperări internaționale, mergeam la experimente alături de Polonia, de Ungaria și alte țări din regiune, elaboram împreună proiecte și erau trimise în spațiul cosmic și funcționau foarte bine. Până la zborul meu cosmic, în 1981, România lansase deja 17 echipamente în spațiul cosmic, dar în presă se scria puțin. Se știa puțin de acest lucru, știa cercul de cercetători care se ocupau strict de acest domeniu”, a spus Prunariu.

Cei zece ani de existență a Clubului de astronomie ”Meridian Zero” au fost marcați printr-o expoziție de astro-fotografie, realizată de Valentin Grigore, președintele Societății Astronomice Române de Meteori, și un simpozion — ”File din Istoria Astronomiei Românești și a Cuceririi Spațiului”, în Cetatea Oradea.