În opinia lui Dumitru Prunariu, reuşita lui Baumgartner nu este doar încununarea unei ambiţii duse la bun sfârşit şi a unei perioade de cinci ani de pregătire intensă, ci şi un pas înainte în ceea ce priveşte perfecţionarea metodelor de salvare de pe navele care desfăşoară misiuni spaţiale. Costumul flexibil purtat de austriac în saltul său din stratosferă a reuşit să reziste la viteza cu care acesta a coborât – 1.342,8 kilometri/ oră – fără a-i pune viaţa în pericol.

„Problema mare pe care mi-o puneam eu, ca inginer de aviaţie, este cum rezistă costumul respectiv în zona transsonică, pentru că, totuşi, este un costum flexibil, iar zona transsonică implică nişte modificări de parametri ai aerului foarte puternice – diferenţe de presiune de densitate a aerului înainte de partea sonică”, a declarat Prunariu pentru Mediafax.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Ziua Planetei Pământ 2024. Paşi mici în progresul privind ...

iRENE, primul „administrator de bloc” creat cu AI, îţi ...

Acesta mai apreciază că, odată cu saltul temerar al lui Baumgartner, a asistat la un prim test al unui costum care a dovedit că poate aduce un om pe pământ de la o înăţime „transstratosferică”.

„Nu îi putem spune cosmică, deoarece cosmos e mai mult, mult mai mult – o înălţime la care zboară avioanele de vânătoare, mai sus oricum decât zboară avioanele de pasageri. Este un pas important, pentru că, de la acea înălţime, densitatea aerului este foarte mică, deci reintră practic în straturi dense ale atmosferei. Problema este că, sărind dintr-un vehicul spaţial care intră în atmosferă cu 28.000 de kilometri/ oră cu un astfel de costum implică mult mai multe aspecte legate de securitatea persoanei din interior decât saltul de pe o platformă fixă ridicată de un balon – ţinându-se cont de viteza cu care se reintră în atmosferă, hai să spunem că vehicolul frânează până la altitudinea de la care a sărit Felix Baumgartener până la 5.000 de kilometri/ oră , este o viteză hipersonică.

Astfel, el a atins o viteză transsonică, spre supersonică, dar nu a depăşit faza aceasta. Un astfel de costum flexibil permite să intri în atmosferă şi să zbori cu viteze hipersonice şi chiar cu mult mai mult decât viteza hipersonică cu 4-5 mAh (miliamperi / oră – n.r.). Părăsirea navei cosmice cu un astfel de costum trebuie făcută în anumite condiţii foarte bine studiate – fie într-un scut de protecţie care să frâneze puternic şi să te aducă la o viteză transsonică de la care îţi dai drumul liber cu un astfel de constum, fie făcută această capsulă în care să treacă şi care să te protejeze, pentru că forţele vibraţiile organismului uman la viteze aşa de mari pot să fie atât de puternice încât să te omoare înăuntru”, mai spune astronautul român.

Felix Baumgartner, care, duminică, a realizat cu succes saltul în cădere liberă din stratosferă, plonjând de la o altitudine record de 39.043 de metri, deasupra statului american New Mexico, este prima persoană din lume care a depăşit viteza sunetului fără a se afla într-un avion. Acest record a fost atins chiar în ziua în care se celebrează 65 de ani de la primul zbor cu un avion supersonic, care a fost pilotat de Chuck Yeager în 1947.

Plonjând de la altitudinea de peste 39.000 metri deasupra statului american New Mexico, Felix Baumgartner a stabilit duminică şi un alt record mondial – saltul în cădere liberă de la cea mai mare altitudine, a confirmat în conferinţa de presă de după salt Brian Utley, reprezentantul Federaţiei Aeronautice Internaţionale.