Dunărea a crescut cu aproape 10 centrimetri în Bulgaria, dar navigația rămâne dificilă. Autoritățile pregătesc soluții pentru centrala de la Kozlodui

Datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile pentru 29 august, arată creșteri ale nivelului fluviului în cea mai mare parte a stațiilor de monitorizare din vestul și centrul tronsonului bulgar.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul apei a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo cu 6 centimetri.

La Oryahovo, Dunărea a crescut cu 4 centimetri, în timp ce la Nikopol creșterea a fost de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Mai la est, însă, fluviul continuă să scadă. La Ruse, nivelul apei s-a redus cu 7 centimetri într-o singură zi, iar la Silistra scăderea a fost de 1 centimetru.

Alte articole

Sorin Elisei, secretar general în Ministerul Energiei, anunță când ar putea fi repornită centrala de la Cernavodă

Iranul ia în calcul atacuri asupra unor ținte militare din Bulgaria. România, în alertă după ce a permis utilizarea bazelor sale de către SUA

Citește și: UPDATE Cel puțin 7 morți și 23 de dispăruți, după ce un feribot cu 280 de persoane la bord s-a scufundat în Cipru. Echipele de salvare intervin contra cronometru, elicoptere și ambulanțe mobilizate de urgență VIDEO

Situația Dunării este urmărită îndeaproape și din cauza efectelor pe care nivelul scăzut al apei le poate avea asupra centralei nucleare de la Kozlodui.

În urmă cu câteva zile, o creștere ușoară a nivelului apei a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, însă la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Pentru a evita atingerea unor niveluri critice și pentru a asigura alimentarea cu apă necesară funcționării centralei, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, în apropierea reactoarelor de la Kozlodui.

Digul ar urma să aibă o lungime cuprinsă între 250 și 300 de metri, lungimea exactă urmând să fie stabilită în etapa de proiectare. Potrivit estimărilor ministrului Petrova, lucrările propriu-zise ar putea dura între 10 și 15 zile.

Proiectarea variantei alese a început deja, însă autoritățile bulgare analizează în paralel și alte soluții. Una dintre variante presupune aducerea apei către centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru soluțiile luate în calcul au fost deja finalizate.

Citește și: Panică lângă România! A furat un avion şi a zburat cu el spre centrala nucleară de la Paks. Aeronave militare au fost ridicate de la sol / Ce s-a întâmplat cu „pilotul”

Autoritățile de la Sofia au început să caute soluții încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei perioade prelungite de secetă. La centrala de la Kozlodui a fost înființat atunci un grup de lucru care analizează variantele tehnice disponibile pentru menținerea funcționării în condiții de siguranță.

În paralel, ministrul Petrova a discutat cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, despre posibilitatea ca Serbia să contribuie la menținerea nivelului Dunării în zona Kozlodui peste pragurile considerate critice.

Sprijinul ar urma să fie legat de complexul hidroenergetic Djerdap, denumirea folosită în Serbia pentru zona Porțile de Fier, administrată împreună cu România.