Într-un comunicat transmis duminică de PDL, Lucian Duţă precizează că el nu mai conduce CNAS de un an şi două luni.

„De un an şi două luni nu mai conduc CNAS. CNAS a fost condusă de finul lui Victor Ponta, Doru Bădescu, timp de un an şi o lună, şi de protejatul lui Ponta şi Antonescu, Cristian Buşoi, de o lună”, susţine el.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

George Tuţă, candidatul PSD – PNL la Primăria Sectorului ...

Gabriela Firea și-a depus candidatura la Primăria Capitalei. ...

„Cardul de sănătate, proiectul meu, reprezintă elementul central antifraudă din sistemul de sănătate. Prin aplicarea lui s-ar economisi 400 de milioane de euro pe an, bani care s-ar fi dus direct către pacienţi. Cardul a fost blocat. De cine? De Victor Ponta, prin finul lui, fostul şef al CNAS. Victor Ponta a blocat sistemul antifraudă. Lui Victor Ponta nu-i pasă de pacienţi, îi pasă de clienţii politici”, mai susţine Lucian Duţă.

El afirmă totodată că CNAS condusă de el „nu a făcut niciun contract, nu a făcut nicio plată” cu Poşta Română, cu Imprimeria Naţională.

„Mai mult, Imprimeria aşteaptă de un an şi două luni să i se dea comandă, de la protejatul lui Victor Ponta, de producere a cardului de sănătate. Surpriza! Proiectul a fost blocat de Victor Ponta prin finul lui care a condus CNAS. După ce că nu este interesat să creeze sisteme antifraudă, Victor Ponta le blochează şi pe cele create de mine. Azi, Imprimeria Naţională nu merge bine din cauza mea. Mâine, Victor Ponta o să spună că nu poate guverna în niciun domeniu, de la sport până la agricultură, tot din cauza mea. În concluzie, Ponta ar trebui să se autodenunţe la DNA, SRI, Ministerul de Interne şi la celelalte instituţii amintite de el, pentru blocarea sistemelor antifraudă proiectate de mine, pentru dezastrul programat în care a adus CNAS şi sistemul de sănătate din România, pentru atentat la siguranţa cetăţenilor”, mai susţine Lucian Duţă în comunicat.

Guvernul a anunţat, duminică, că va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie pentru nereguli în atribuirea contractului pentru cardul naţional de sănătate, cu efecte în neimplementarea proiectului şi determinarea unei pagube de peste 1,2 milioane euro, comise de fostul preşedinte al CNAS Lucian Duţă.

Neregulile au fost sesizate de către inspectorii Corpului de Control al prim-ministrului, într-un raport redactat în urmă cu aproape o lună.

Controlul a fost efectuat la Ministerul Sănătăţii, CNAS şi Imprimeria Naţională privind respectarea cadrului organizatoric şi funcţional pentru introducerea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate. În perioada supusă controlului, funcţia de preşedinte CNAS a fost ocupată de Lucian Duţă (10 decembrie 2009-8 mai 2012), Dorin Ionescu interimar (director general, 9-24 mai 2012) şi Doru Bădescu (25 mai 2012-13 iunie 2013).

În document se arată că introducerea cardului a fost aprobată în şedinţă de guvern, la începutul lunii septembrie 2010, prin memorandum aprobat de premierul Emil Boc, iniţiat de ministrul Sănătăţii Attila Cseke şi şeful CNAS Lucian Duţă, fiind stabilită producerea cardurilor începînd cu ianuarie 2011, într-un ritm de un milion de carduri lunar, astfel încât toţi cei 18,5 milioane de asiguraţi, la care se face referire în memorandum, să fie acoperiţi în 18-19 luni.

Imprimeria a derulat, în numele CNAS, proceduri de achiziţie publică pentru materiile prime (achitând 19,8 milioane de lei către furnizorul foliilor de policarbonat şi 12,9 milioane de euro către furnizorul cipurilor, fără însă ca, în final, să înceapă producerea efectivă a cardurilor, din cauza întârzierii unor activităţi prevăzute în memorandum, ceea ce a generat un deficit de numerar la nivelul Imprimeriei şi întârzieri la plăţi), pentru furnizarea soluţiei informatice şi achiziţia serviciilor poştale şi de curierat.

Inspectorii au arătat că în memorandumul Guvernului a fost stabilit ca distribuţia cardurilor să fie asigurată de Poşta Română, deoarece aceasta ar fi avut drept exclusiv de prestare a servicului, dar la momentul controlului s-a constatat că acest drept nu exista, tariful practicat fiind mai mare decât cel pentru care autoritatea a acordat un drept exclusiv.