E păcat sau nu să speli în Sâmbăta Morților? Ce tradiții ar trebui să fie respectate în această zi de sărbătoare

Ai voie să speli în Sâmbăta Morților? Această interdicție nu este menționată în mod explicit în rânduiala bisericească, dar în multe zone din țară ea este respectată cu strictețe. Pentru mulți, spălatul rufelor în această zi nu este doar o simplă activitate casnică, ci un gest care poate tulbura liniștea sufletelor pomenite.

Moșii de Iarnă sunt prăznuiți îm sâmbăta dinaintea începerii Postului Mare și sunt dedicați pomenirii generale a celor adormiți. În biserici se oficiază slujbe speciale, iar credincioșii aduc colivă, colaci, vin și alte alimente pentru a fi binecuvântate și împărțite.

Se spune că în această zi sufletele celor adormiți se apropie de casele celor vii și așteaptă pomenirea făcută cu rugăciune și milostenie. Întreaga zi este considerată una a liniștii, a reculegerii și a respectului.

Citește și: Moşii de iarnă 2026. Ce se dă de pomană în Sâmbăta Morţilor, sărbătoarea care anunţă Postul Paştelui

Alte articole

De câte ori trebuie să te speli pe păr într-o săptămână. Explicațiile oferite de specialiști

Moșii de iarnă 2026. Cum prepari cea mai gustoasă și aromată colivă, care respectă întocmai tradiția ortodoxă

Tradiția populară spune că de Moșii de Iarnă nu e bine să faci treburi grele în gospodărie, iar spălatul rufelor se numără printre acestea. În trecut, spălatul rufelor presupunea efort fizic considerabil și era asociat cu mult zgomot și apă murdară aruncată în curte sau pe uliță. Se credea că apa murdată putea ajunge, simbolic, peste sufletele celor pomeniți.

Din punct de vedere religios, Biserica Ortodoxă pune accent pe participarea la slujbă, pe rugăciune și pe milostenie. Nu există o interdicți canonică privind spălatul rufelor de Moșii de Iarnă, dar preoții subliniază importanța păstrării unui spirit de reculegere și a evitării activităților care pot distrage atenția de la semnificația spirituală a zilei.

Tradiții și obiceiuri de Moșii de Iarnă

Cine nu poate fi pomenit de Sâmbăta Morților

De Sâmbăta Morților, pot fi pomeniți doar cei care au murit nedespărțiți de Dumnezeu. Nu pot fi pomeniți cei care au murit în dispreț cunoscut față de Dumnezeu. Orice slujbă a Bisericii se săvârșește numai pentru cei care sunt membri ai ei, adică au devenit prin Sfintele Taine, mădulare ale Trupului tainic al lui Hristos. De aceea nu pot fi pomeniți nici copiii morți nebotezați, pentru că ei nu sunt membri ai Bisericii.

Ce se împarte în ziua Moșilor de Iarnă

În această zi, creștinii fac parastase și dau de pomană pentru cei răposați. Tradiția spune că se duc la biserică, pentru a fi slujite de preoți, colivă, colac, o sticlă cu vin, pomelnicul în care se trec numele celor plecați la cele veșnice și lumânări. Se mai pot duce, după posibilități, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere și alte fructe.

Ce se dă de pomană în Muntenia

În Muntenia încă se mai păstrează obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni, să se pună și un bănuț care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit.

Citește și: Moșii de iarnă 2025. Ce nu se dă de pomană de Sâmbăta Morților. Românii fac un mare păcat fără să-și dea seama

Ce se dă de pomană în Banat

În Banat, înainte de a pleca la biserică, femeile merg la cimitir pentru a tămâia mormintele. După slujba de Moșii de Iarnă, femeile împart pomeni, printre care și vase cu cotoroage, un fel de mâncare făcut din afumătură de porc. Pe vremuri, se obișnuia pe la sate să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri. Totodată, se dă de pomană un preparat caracteristic zonei: grâu fiert cu unt.

Ce se dă de pomană în Bucovina

În Bucovina, pachetele pentru pomană conțin obligatoriu plăcinte cu brânză și se îmaprt familiilor necăjite, care au mai mulți copii.

Ce se dă de pomană în Transilvania

În Transilvania se păstrează obiceiul ca pachetele duse la biserică să conțină, pe lângă vin și colivă, buctaele preferate de cei pentru care se face pomană. Pe lângă acestea, se împarte și o prăjitură cu specific local, numită pupi, care este un chec cu mere.