ECHINOCTIU DE PRIMAVARA 2017: De ce nu e bine să te cerţi cu nimeni luni

Echinocțiu de primăvară 2017. Luni, 20 martie, la ora 12 și 29 de minute are loc un fenomen anual: echinocțiul de primăvară. Ziua devine mai lungă, iar oamenii se pregătesc să dea ceasul înapoi cu o oră în weekendul 25-26 martie. Se respectă o serie de tradiții și de obiceiuri cu această ocazie.

19 mart. 2017, 19:35
ECHINOCTIU DE PRIMAVARA 2017: De ce nu e bine să te cerţi cu nimeni luni

Echinocțiul de primăvară 2017. Anul acesta, fenomenul va avea loc pe 20 martie, la ora 12:29, când începe și primăvara astronomică. 

Echinocțiul de primăvară 2017. În această zi, ziua şi noaptea vor fi egale, iar după 21 martie ziua se măreşte şi natura se trezeşte la viaţă. Primăvara din punct de vedere astronomic începe odată cu echinocțiul de primăvară și durează aproximativ 92 de zile. Este momentul în care Soarele, în mișcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecție al eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ.

Echinocţiul de primăvară 2017. Tradiţii, obiceiuri, superstiţii

În această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.

Tradiţiile spirituale ale Echinocţiului de primăvară spun că orice formă de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat.

Astfel, echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal. Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei.

Strămoşii daci aveau solide cunoştinţe de astronomie, iar templelor lor de pe înălţimi transpun grăitor chiar şi astăzi cunoştinţele lor despre calendarul solar. Numeroase ritualuri păgâne celebrau echinocţiul de primăvară mai ales pentru importantă să în creşterea fertilităţii pământului şi a naturii în general. La Şinca Veche, unde se presupune că dacii aveau într-adevăr un lăcaş de cult în grotă, se vor fi desfăşurat dansuri rituale şi sacrificii cu ocazia echinocţiului de primăvară.

Totuşi, după convertirea la creştinism, ritualurile pentru echinocţiul de primăvară au suferit o transmutaţie, chiar dacă s-au păstrat în subconştientul colectiv. Focuri se aprindeau în vechime, pentru a arde iarnă şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii. Obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub formă Focurilor Sfinţilor. Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumina şi întuneric. Se marchează astfel în chip ritualic un fenomen astronomic obişnuit, dar care da direcţia pentru activităţi omeneşti specifice.

Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie.

Cum influențează Echinocțiul de primăvară 2017 zodiile

Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât și o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocțiului de primăvară totul se trezește la viață, tinde să iasă la suprafață, să se bucure de energiile profunde ale primăverii.

Echinocţiul de primăvară marchează începutul primăverii astronomice şi are loc după „Mărțișor”, „Babe” și „Mosi”, după „zăpada mieilor”, când, calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii, deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă.

El se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade, potrivit astro-urseanu.ro.

La momentul echinocțiului de primăvără Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mițcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine.

Echinoctiu de primavara are multiple semnificatii si obiceiuri pe intreg mapamondul. Cuvantul ‘echinoctiu‘ deriva din limba franceza – ‘equinoxe’ -, care, la randul lui provine din latinescul ‘aequinoctium’, format din ‘aequus’ – ‘egal’ si ‘nox’, ‘noctis’ – ‘noapte’

Astrologii sustin ca momentul cand ziua devine egala cu noaptea (Echinoctiu de primavara) simbolizeaza o stare de armonie, o stare de transformare profunda atat a naturii exterioare, cat si o transformare benefica a naturii noastre umane.

In perioada echinoctiului de primavara totul se trezeste la viata, tinde sa iasa la suprafata, sa se bucure de energiile profunde ale primaverii.

În această zi începe noul an agrar, iar copiii din Oltenia şi Muntenia bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.

Să sperăm că anotimpul florilor se va instala o dată cu echinocţiul de primăvară, iar razele Soarelui vor birui covorul de nea şi de gheaţă care se mai găseşte, pe alocuri, pe străzi şi prin gospodării.

Conform traditiei crestine, Pastele este serbat intotdeauna in prima duminica dupa Luna Plina de dupa echinoctiu.

Pastele Ortodox:

2017 – duminica 16 aprilie
2018 – duminica 8 aprilie
2019 – duminica 28 aprilie
2020 – duminica 19 aprilie

Pastele Catolic:
2017 – duminica 16 aprile
2018 – duminica 1 aprile
2019 – duminica 21 aprile
2020 – duminica 12 aprilie

Echinoctiul de primavara 2016 este momentul in care Soarele trece prin punctul de intersectie a elipticii cu ecuatorul ceresc. Este, totodata, momentul in care Pamantul se afla cel mai aproape de Soare. Incepand cu 20 martie, durata zilei va fi in crestere, iar durata noptii in scadere, pana la solstitiul de vara, care va fi pe 21 iunie.

ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA 2016. Traditii, obiceiuri, superstitii

Traditiile spirituale ale Echinoctiului de primavara spun ca orice forma de evolutie are trei etape distincte: creatia, mentinerea si resorbtia sau distrugerea. La toate acestea se adauga si momentul de apogeu a ceea ce s-a creat.

Astfel, echinoctiul de primavara simbolizeaza creatia, solstitiul de vara apogeul, echinoctiul de toamna inceperea perioadei de resorbtie si solstitiul de iarna perioada de conservare, care echivaleaza cu momentul de pregatire pentru un nou ciclu temporal. Cultul soarelui este specific mai tuturor societatilor arhaice: oamenii priveau la soare si inregistrau ciclurile naturii in functie de schimbarile aduse de astrul zilei.

ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA 2016. Traditii, obiceiuri, superstitii

Stramosii daci aveau solide cunostinte de astronomie, iar templelor lor de pe inaltimi transpun graitor chiar si astazi cunostintele lor despre calendarul solar. Numeroase ritualuri pagane celebrau echinoctiul de primavara mai ales pentru importanta sa in cresterea fertilitatii pamantului si a naturii in general. La Sinca Veche, unde se presupune ca dacii aveau intr-adevar un locas de cult in grota, se vor fi adus desfasurat dansuri rituale si sacrificii cu ocazia echinoctiului de primavara.

Totusi, dupa convertirea la crestinism, ritualurile pentru echinoctiul de primavara au suferit o transmutatie, chiar daca s-au pastrat in subconstientul colectiv. Focuri se aprindeau in vechime, pentru a arde iarna si a renaste, prin caldura, spiritul primaverii. Obiceiul a fost asimilat in crestinismul romanesc sub forma Focurilor Sfintilor. Se crede ca focurile si rugaciunile sfintilor ajuta la depasirea momentului crucial al echinoctiului, inclinand favorabil echilibrul dintre lumina si intuneric.

ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA 2016. Traditii, obiceiuri, superstitii

Se marcheaza astfel in chip ritualic un fenomen astronomic obisnuit, dar care da directia pentru activitati omenesti specifice. Cu prilejul echinoctiului se sarbatoreste si pornirea plugului, moment consacrat in mai toate culturile lumii, indiferent de religie. 

Ca sa iti mearga bine in aceasta zi, este necesar sa nu te certi cu nimeni si sa nu te superi, pentru ca vei strica armonia adusa de energiile unite ale zilei si ale noptii. Totodata, nu trebuie sa faci rau animalelor, deoarece raul facut in aceasta zi se poate intoarce impotriva ta!

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ. Primăvara din punct de vedere astronomic începe odată cu echinocțiul de primăvară și durează aproximativ 92 de zile. Este momentul în care Soarele, în mișcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecție al eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă. Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocțiului se numesc puncte echinocțiale, fiind denumite punctul vernal și, respectiv, punctul autumnal.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeași dată deoarece anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. Echinocțiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare și, începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară.

În emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.

Conform tradiției creștine, Paștele este serbat întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocțiu.

Din punct de vedere astrologic, are loc trecerea Soarelui din zodia Peștelui în zodia Berbecului. Asistăm astfel la sfârșitul și începutul unui ciclu zodiacal. Omul devine asemenea unui vulcan, dornic de a erupe, de a exploda, de a realiza lucruri inedite.

Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât și o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocțiului de primăvară, totul se trezește la viață, tinde să iasă la suprafață, să se bucure de energiile profunde ale primăverii. Tradițiile spirituale afirmă că orice formă de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea, se adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară — apogeul, echinocțiul de toamnă — începerea perioadei de resorbție și solstițiul de iarnă — perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA: În Mexic, oamenii sărbătoresc echinocţiul cu baloane imense cu aer cald, înălţate deasupra Piramidei Soarelui din Teotihuacan. Ei au un festival dedicat special primei zile de primăvară.

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ 2016. Locuitorii din Bali, Indonezia, sărbătoresc Nyepi, un eveniment care marchează echinocţiul de primăvară. În timpul ritualului de purificare, fiecare comunitate alungă „demonii” cu rostiri magice şi proteste, eveniment urmat de o zi de linişte absolută.

FOTO: Michael Nichols, National Geographic

Oamenii din Kirghistan participă la un joc ciudat, kok-boru, în care trag capre, în timpul festivalului Nauruz. În timpul acestui „sport”, jucătorii încearcă să tragă un cadavru de capră şi să îl pună în „poarta” adversarului.

FOTO: Igor Kovalenko, European Pressphoto Agency

Şi locuitorii din Kazakhstan au festivalul Nauruz, precum şi multe alte popoare din Asia Centrală.

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ 2016 se produce pe 21 martie, când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade. La momentul echinocţiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine. La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii, potrivit astro-urseanu.ro. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.