Pe măsură ce zilele se scurtează și petrecem mai puțin timp în lumina naturală, ceasul biologic trebuie să se adapteze. Pentru unele persoane, această tranzacție poate veni cu somnolență, dificultăți de trezire dimineața, energie mai scăzută sau schimbări ale dispoziție. Nu echinocțiul este cel care produce aceste efecte peste noapte. Elementul important este reducerea progresivă a expunerii la lumină naturală, care continuă pe măsură ce ne apropiem de iarnă.
Corpul uman funcționează după ritmuri circadiene, cicluri biologice de aproximativ 24 de ore care contribuie la reglarea somnului și stării de veghe, dar și a secreției hormonale, temperaturii corporale și altor procese. Unul dintre cele mai importante semnale care sincronizează acest ceas intern este lumina.
Receporii de la nivelul retinei detectează lumina și transmit informația către zone ale creierului implicate în controlul ritmului circadian.
Toamna, cantitatea de lumină naturală scade. Diminețile sunt mai întunecate, iar seara soarele apune din ce în ce mai devreme. Pentru unele persoane, această schimbare poate îngreuna adaptarea ritmului somn-veghe.
Unul dintre hormonii esențiali pentru somn este melatonina. Organismul începe să o producă în condiții de întuneric, transmițând creierului semnalul că se apropie perioada de odihnă.
Lumina are efectul opus și inhibă secreția de melatonină. Tocmai de aceea, schimbarea duratei zilei poate influența momentul în care devenim somnoroși și ora la care organismul este pregătit să se trezească.
National Institute of Mental Health arată că modificările melatoninei sunt implicate în schimbările sezoniere ale somnului. În cazul persoanelor cu tulburare afectivă sezonieră de tip iarnă, cercetările sugerează că producția crescută de melatonină poate contribui la somnolență și la tendința de a dormi mai mult.
Asta nu înseamnă că fiecare persoană produce automat prea multă melatonină odată cu venirea toamnei. Răspunsul la schimbarea anotimpurilor diferă considerabil.
Dacă vara te trezeai pe lumină, în lunile de toamnă aceeași alarmă poate suna când afară este încă întuneric.
Pentru organism, diferența contează. Lumina de dimineață reprezintă un semnal important pentru sincronizarea ritmului circadian și pentru trecerea de la somn la starea de veghe.
Reducerea expunerii la lumină poate contribui astfel la senzația că dimineața te ridici mai greu din pat, chiar dacă ai dormit un număr asemănător de ore.
Unele persoane pot observa și o tendință de a adormi mai devreme sau de a simți nevoia să doarmă mai mult.