Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 20 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică.

Al doilea echinocțiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Accident teribil pe Autostrada București-Pitești! Un bărbat ...

Ziua Planetei Pământ 2024. Paşi mici în progresul privind ...

Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal.

Echinocţiul de primăvară marchează începutul primăverii astronomice şi are loc după „Mărțișor”, „Babe” și „Mosi”, după „zăpada mieilor”, când, calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii, deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă.

El se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade, potrivit astro-urseanu.ro.

La momentul echinocțiului de primăvără Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mițcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine.

Echinoctiu de primavara are multiple semnificatii si obiceiuri pe intreg mapamondul. Cuvantul ‘echinoctiu‘ deriva din limba franceza – ‘equinoxe’ -, care, la randul lui provine din latinescul ‘aequinoctium’, format din ‘aequus’ – ‘egal’ si ‘nox’, ‘noctis’ – ‘noapte’

Astrologii sustin ca momentul cand ziua devine egala cu noaptea (Echinoctiu de primavara) simbolizeaza o stare de armonie, o stare de transformare profunda atat a naturii exterioare, cat si o transformare benefica a naturii noastre umane.

In perioada echinoctiului de primavara totul se trezeste la viata, tinde sa iasa la suprafata, sa se bucure de energiile profunde ale primaverii.

În această zi începe noul an agrar, iar copiii din Oltenia şi Muntenia bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.

Să sperăm că anotimpul florilor se va instala o dată cu echinocţiul de primăvară, iar razele Soarelui vor birui covorul de nea şi de gheaţă care se mai găseşte, pe alocuri, pe străzi şi prin gospodării.

Conform traditiei crestine, Pastele este serbat intotdeauna in prima duminica dupa Luna Plina de dupa echinoctiu.

Pastele Ortodox:

2016 – duminica 1 mai
2017 – duminica 16 aprilie
2018 – duminica 8 aprilie
2019 – duminica 28 aprilie
2020 – duminica 19 aprilie

Pastele Catolic:
2016 – duminica 27 martie
2017 – duminica 16 aprile
2018 – duminica 1 aprile
2019 – duminica 21 aprile
2020 – duminica 12 aprilie

Citeşte şi ECLIPSĂ DE SOARE pe 9 martie, urmată de eclipsă de lună pe 23 martie