Miercuri, 20 martie, ora 23.58, este momentul echinocţiului de primăvară, care marchează începutul primăverii astronomice, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti.
Este momentul în care Soarele, în mișcarea sa aparență anuală, trece prin punctul de intersecție al eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pamant. Există două astfel de fenomene: echinoctiul de primavară și echinoctiul de toamnă.
Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinoctiului, se numesc puncte echinoctiale, fiind denumite punctul vernal și, respectiv, punctul autumnal. Astfel, în același moment, în emisfera sudică se produce echinoctiul de toamnă.
În emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers, acest moment marcând începutul toamnei astronomice, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lungă zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.
ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare şi începând de la această dată durata zilei va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.
Echinocţiul are loc de două ori pe an, de Primăvară şi de Toamnă, fiind dată care marchează momentul când ziua este egală cu noaptea.
Echinocţiul de primăvară marchează începutul primăverii astronomice în emisfera nordică, iar în emisfera sudică al toamnei, unde are loc echinocţiul de toamnă.
Descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte şase luni.
facebook
twitter
