Echinocțiul de toamnă din 2025 va avea loc pe 22 septembrie, la ora 21:19, marcând astfel începutul toamnei în emisfera nordică și al primăverii în emisfera sudică. Fenomenul astronomic apare de două ori pe an, în martie și septembrie, când durata zilei este aproape egală cu cea a nopții peste tot pe glob, datorită poziției axei Pământului față de Soare.
Cuvântul „echinocțiu” provine din latină, însemnând „noapte egală”. Însă, ziua este puțin mai lungă decât noaptea în acele zile, deoarece lumina soarelui ajunge pe Pământ chiar și după ce soarele a coborât sub linia orizontului, din cauza refracției atmosferice și a formei discoidale a soarelui, potrivit Antena 3.
Variațiile sezoniere sunt determinate de înclinația Pământul la aproximativ 23,5 grade. În timpul echinocțiilor, axa Pământului este aliniată astfel încât soarele se află exact deasupra ecuatorului, iar linia care separă ziua de noapte trece prin ambii poli.
Deoarece un an solar are aproximativ 365,25 zile, echinocțiile nu se petrec mereu în aceeași zi calendaristică. Așadar, în anii următori, echinocțiul de toamnă poate varia între 22 și 23 septembrie.
De-a lungul istoriei, echinocțiile au avut o importanță culturală și religioasă în multe civilizații. În Japonia, sunt considerate sărbători publice dedicate comemorării celor dragi, iar monumente antice precum Angkor Wat în Cambodgia sau templul mayaș Kukulcan din Chichén Itzá au fost construite pentru a marca aceste momente astronomice importante, conform sursei citate.
Echinocțiul de toamnă din acest an este un eveniment global, care simbolizează trecerea într-un nou anotimp și echilibrul temporar dintre lumină și întuneric, având un impact semnificativ atât în știință, cât și în cultură.
Echinocțiile nu sunt doar pentru Pământ. Toate planetele cu o axă de rotație semnificativ înclinată trec prin două puncte de echinocțiu pe măsură ce orbitează Soarele. Însă, aceste momente sunt deosebit de spectaculoase pe Saturn, deoarece inelele sale strălucitoare par să dispară!
Inelele lui Saturn sunt alcătuite din particule de gheață care orbitează într-un disc subțire aliniat cu planul ecuatorial al planetei. Acestea sunt luminate de Soare pe tot parcursul anului saturnian. Însă, când Saturn ajunge la echinocțiu, inelele sunt înclinate spre Soare și sunt umbrite, dispărând din vedere.
Echinocțiile lui Saturn au loc o dată la 14,7 ani pământeni. Galileo a fost martor la acest lucru în 1612, la doi ani după descoperirea inelelor, și a întrebat, șocat: „Oare Saturn și-a înghițit copiii?”
În 2009, sonda spațială Cassini a surprins o imagine uimitoare a unor inele extrem de estompate, iluminate în principal de lumina soarelui reflectată de Saturn, conform BBC.