Economia din România, afectată grav de pandemie. Doar 58% dintre IMM-uri mai au bani să supravieţuiască maxim 2 luni

Economia din România, afectată grav de pandemie. Potrivit barometrului Sierra Quadrant, din cauza pandemiei, luna noiembrie a adus o accentuare a problemelor din economia românească. Scăderea vânzărilor, accentuarea blocajului financiar şi, în general, contracţia la nivel de business şi consum, au influenţat în mod semnificativ finanţele companiilor, mai ales a celor mici şi mijlocii.

Economia din România, afectată grav de pandemie. Cei mai mulţi dintre investitori au ajuns la fundul sacului

Întrebaţi despre situaţia disponibilului financiar din prezent, 58% dintre respondenţi au spus că au fonduri disponibile pentru 1-2 luni. 22% estimează că banii din firmă le ajung pentru 2-4 luni, 8% nu dispun de lichidităţi şi numai 12% au la dispoziţie finanţare pentru un termen mai mare de 4 luni.

„Nu este exclus ca în prima parte a anului viitor să asistăm la un număr foarte ridicat de cazuri de insolvenţă şi concordat preventiv, pe fondul provocărilor majore din economie”, afirmă Ovidiu Neacşu, asociat coordonator Sierra Quadrant, potrivit Mediafax.

Cei mai mulţi dintre respondenţi au declarat că au ajuns în această situaţie ca urmare a scăderii vânzărilor (61%), accentuării blocajului financiar (14%), reducerii creditului furnizor (12%) şi accesului limitat la finanţarea bancară (8%). 5% dintre manageri au indicat alte cauze.

Alte articole

Fenomen îngrijorător pentru economia Spaniei. Comunitatea românească şi ţara iberică se diminuează în ritm alert

Florin Cîțu susține că măsurile „socialiste” din ultimii ani au distrus economia mai rău decât pandemia. Avertismentul fostului premier: „Eu zic că ajustarea abia începe”

Citeşte şi Salariile demnitarilor vor fi înghețate, anunță Ministrul Economiei

„Lipsa banilor, sângele economiei, reprezintă marea problemă într-o economie firavă, cu peste 80% dintre companii aflate în zona supravieţuirii. Accesul la finanţare a devenit tot mai dificil, iar programul IMM Invest nu a reuşit să acopere decât în mică măsură foamea de bani a firmelor, mai ales că acesta s-a adresat în principal firmelor bancabile. Întârzierea programului de finanţare pentru capital de lucru şi investiţii, de 1 mld. de euro, vină să pună presiune pe situaţia multe companii care ar putea fi salvate”, afirmă Neacşu.

Economia din România, afectată grav de pandemie. Ce măsuri au luat firmele pentru a evita falimentul

Potrivit barometrului Sierra Quadrant, principala măsură a vizat reducerea costurilor de funcţionare. 27% şi-au schimbat politica de preţ, iar 9% au recurs la optimizarea schemelor de personal. 2% au menţionat alte soluţii.

Întrebaţi ce vor face dacă vor ajunge la fundul sacului, un număr semnificativ de investitori (43%) au menţionat concordatul preventiv drept soluţie pentru menţinerea pe linia de plutire a companiei. 23% ar intra în insolvenţă, iar restul au menţionat alte soluţii precum finanţarea din resurse proprii sau falimentul direct al afacerii.

„Concordatul preventiv reprezintă o procedură optimă pentru redresarea unei companii aflată în pericol de insolvenţă, în vederea acoperirii în timp cât mai scurt şi în proporţie cât mai mare a datoriilor accumulate şi cu scopul evitării procedurilor de faliment”, explică specialiştii.

Citeşte şi Ministrul Economiei face promisiuni românilor: Vom dubla alocaţiile până în 2022. Pensiile cresc cu 46% până în 2024

De la precedenta ediţie a barometrului Sierra Quadrant, din datele analizate reiese că tot mai mulţi manageri au realizat faptul că, fără o restructurare a companiei, este puţin probabil ca business-ul să supravieţuiască în 2021, dincolo de încheierea sau nu a pandemiei de COVID-19.

Faţă de precedenta consultare, managerii par mai focusaţi pe digitalizarea activităţilor companiilor, menţionată de 26% dintre respondenţi (12% la precedentul sondaj), pe reconfigurarea liniilor de credit furnizor (41% faţă de 29%) şi pe reconfigurarea ofertelor (31%).

Alte măsuri avute în vedere în 2021 vizează continuarea scăderii cheltuielilor de funcţionare (17%), reduceri de personal (11%) şi alte măsuri (8%).

„Focusul, în 2021, va fi pe regândirea relaţiilor contractuale la nivelul economiei. Vedem situaţia din HORECA, acolo unde este nevoie de o flexibilizare a contractelor de furnizare de servicii, la fel şi în zona de food (supermarketuri, hipermarketuri etc.) acolo unde accesul producătorilor români este în continuare dificil, iar condiţiile financiare sunt, de cele mai multe ori, mai stricte pentru firmele mici decât pentru importatori. În multe domenii este nevoie de o regândire a relaţiilor economice, pe baze mult mai flexibile, uşor de adaptat vremurilor în care trăim şi noii realităţi economico-financiare”, afirmă Ovidiu Neacşu.

Economia din România, afectată grav de pandemie. Principalele provocări pe care investitorii le văd în 2021

Întrebaţi care sunt principalele provocări pe care le văd în 2021, cei mai mulţi respondenţi s-au arătat îngrijoraţi, cum era de aşteptat, de efectele pandemiei (63%), 21% au indicat provocările de ordin fiscal (taxe,impozite), iar 11% au menţionat fluctuaţia cursului euro. Pe lista provocărilor s-au mai aflat accentuarea blocajului financiar, situaţia de pe scena politică şi problemele din piaţa forţei de muncă.

Potrivit analiştilor de la Sierra Quadrant, ajustarea planurilor pentru 2021 trebuie sa plece de la reevaluarea conditiilor pietei si a implicatiilor pe termen lung.

„Managerii trebuie să acţioneze cu un optimism moderat. Da, ieşirea din zona pandemiei, cel mai probabil din a doua parte a anului, va genera un reviriment economic. Oamenii vor încerca să facă tot ce n-au putut în 2020, însă trebuie avut în vedere faptul că situaţia va fi una instabilă. Astfel că firmele vor trebui să îşi flexibilizeze semnificativ contractele cu partenerii, să îşi coreleze costurile aferente cu volumul de activitate şi indicatorii de performanţă variabilă, în esenţă să manifeste prudenţă.

Nu în ultimul rând, să apeleze cu încredere la profesioniştii în reorganizarea companiilor, cei în măsură să le ofere soluţiile menite să exploateze şi potenţialul creat de noua realitate economică”, a mai declarat Ovidiu Neacşu.

În privinţa resurselor umane, experţii în reorganizarea companiilor spun că este esenţială dezvoltarea unei politici de securizare a angajaţilor şi colaboratorilor experimentaţi, a celor care aduc valoare business-ului în condiţiile în care tot mai multe firme vor ieşi la „vânătoare” de talente, pe fondul relansării activităţii.

Barometrul privind starea economiei, efectuat de compania de consultanţă Frames şi Sierra Quadrant, a fost realizat în perioada 10-15 noiembrie 2020, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 300 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc. La barometru au răspuns, în total, 1232 de persoane. Profilul respondenţilor a fost reprezentat de antreprenori, manageri de companii, middle si top management, cu studii superioare, 58% bărbaţi şi 42% femei, cu o vârstă medie de 45 de ani.