Salariile demnitarilor vor fi înghețate anul viitor. Întrebat dacă Guvernul Orban va tăia salariile bugetarilor cu 20%, așa cum a propus economistul-șef BNR Valentin Lazea, ministrul a răspuns: „Este parerea dansului, un scenariu la care dansul s-a gandit. Nu vorbim de taierea salariilor bugetarilor. Vorbim eventual de inghetarea, aproape cu certitudine, a salariilor demnitarilor”.

Economistul-şef al BNR: Bugetarii, tăiere de 20% din salariu şi patru zile de lucru pe săptămână

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Proiectul Gregy, de interconectare energetică între Grecia ...

Preţ carburanţi 25 aprilie 2024. A crescut preţul la benzină

Salariile demnitarilor ar putea fi chiar tăiate. Fără măsuri de ajustare, deficitul bugetar va depăși anul viitor 8% din produsul intern brut, după ce în acest an este prognozat de Guvern la peste 9%, a avertizat, joi, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea în cadrul unui eveniment online cu specific financiar.

În opinia acestuia, o soluție ar fi săptămâna de lucru de 4 zile pentru bugetari şi, în mod corespunzător, o reducere de o cincime a salariului.

„Măcar așa s-ar ajunge la un cvasi-echilibru între salariile din sectorul bugetar și cele din mediul privat. O altă soluție ar fi o intrare (o angajare, n.r.) în sectorul bugetar la 7 ieșiri  (plecări voluntare sau pensionări, n.r.), măsură care s-a mai aplicat în trecut”, arată Lazea.

Reducerea cheltuielilor în sectorul bugetar e mai mult decât oportună dar nu rezolvă problema, pentru că economiile realizate ar fi, cel mult, 1,5-2% din PIB, crede economistul-şef al BNR.

Purtătorul de cuvânt al BNR vine să calmeze spiritele după ce economistul-şef al Băncii Naţionale a vorbit de tăierea salariilor bugetarilor

Într-o intervenţie online la un eveniment cu specific financiar, Valentin Lazea a indicat reducerea cu 20% a salariilor bugetarilor, reducerea săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile în sectorul de stat, creşterea impozitelor pe proprietate şi eliminarea excepţiilor fiscale de care beneficiază unele categorii profesionale precum cei din domeniul Tehnologiei Informaţiilor şi din Construcţii.

Purtătorul de cuvânt al BNR a subliniat că economistul-şef al BNR nu are competenţe decizionale în domeniul fiscal şi că spusele sale rămân doar simple opinii, până se găseşte un decident care să le aplice în  practică.

Salariile demnitarilor nu se află în analiza BNR

Suciu a negat, într-o interveţie la Antena 3, că ar exista vreo propunere a BNR făcută guvernului, care să prevadă ctăieri de salarii sau creşteri de impozite.  „Nu există o propunere a BNR, ci o discuţie de reducere a deficitului bugetar, de la 9% la 3% din PIB în 2024, pentru care este nevoie de un set întreg de decizii, pe care nu BNR le ia şi nici economistul-şef al BNR. Funcţia de economist-şef al BNR înseamnă că, indiferent ce spune pe teme fiscale, nu se aplică decât dacă există decidenţi care consideră că se pot pune în aplicare aceste opinii. Sunt multe decizii ce pot fi luate în calcul. Una este aceasta, altele ţin de taxe. Discuţia e este la început şi nu presupune o poziţie fermă a BNR într-o direcţie sau alta pe probleme de politică fiscală. În calitate de economist-şef, poate vorbi pe o serie întreagă de probleme economice, dar nu poate decide pe nicio problemă de politică fiscală”, a susţinut purtătorul de cuvânt al BNR. „Nu este, cel puţin în acest moment. Dintr-un motiv foarte simplu. Chestiunile de politică fiscală nu intră în analiza Băncii Naţionale, ca instituţie. Economiştii BNR pot lua în calcul aceste scenarii pentru o eventuală situaţie, mai ales atunci când sunt întrebaţi direct pe chestiuni de politică fiscală. Dar, aşa cum există în bănci economişti care se exprimă în probleme de politică fiscală, deşi nu au atribuiţii de politică fiscală la nivelul băncilor, sau economişti din Ministerul de Finanţe care vorbesc pe probleme de politică monetară, deşi nu au atribuţii de politică monetară în Minister, tot aşa la nivelul BNR există oameni responsabili care se pot pronunţa pe aceste teme (de politici fiscale, n.r.). Decizia nu este la BNR şi nu vine dinspre economistul-şef.  Nu vreau să mă delimitez, dar nici să spun că există un scenariu care ia în calcul această chestiune. Se ia în calcul un singur un scenariu, care cred că se ia în calcul la toate ministerele şi la toate partidele responsabile: cum reduci deficitul de la 9% din PIB la 3% în 3 ani. Asta este întrebarea”, a subliniat Dan Suciu.