Concret, până la finalul lunii iulie, în SUA au fost eliminate 806.383 de locuri de muncă, cu 75% mai multe decât în perioada similară a anului trecut, când fuseseră raportate 460.530 de disponibilizări. Datele arată, de asemenea, că cifra actuală depășește deja totalul concedierilor raportate pentru întregul an 2024, ceea ce ridică semne de întrebare privind stabilitatea pieței muncii americane.
Cea mai mare parte a disponibilizărilor – aproape 290.000 – este atribuită reducerii cheltuielilor federale, în cadrul programelor de eficientizare gestionate de Departamentul pentru Eficiența Guvernului (DOGE). Aceste tăieri au afectat atât angajați federali, cât și personalul companiilor contractoare. În plus, diminuarea finanțării pentru organizațiile nonprofit și entitățile afiliate a dus la alte 13.056 de concedieri.
Un alt factor major l-au constituit noile tarife vamale impuse de administrația Trump, care au crescut costurile de import pentru companii și au accentuat incertitudinea bugetară. Sectorul retail s-a dovedit cel mai vulnerabil, pierzând peste 80.000 de locuri de muncă numai în luna iulie. În total, tarifele comerciale au contribuit la 171.083 de concedieri la nivel național.
Raportul evidențiază și impactul accelerat al automatizării și al inteligenței artificiale. Tehnologiile emergente au dus la restructurări semnificative, cu peste 30.000 de locuri de muncă eliminate în domenii direct afectate de implementarea AI. Sectorul tehnologic în ansamblu a pierdut 89.251 de posturi, ceea ce marchează o creștere de 36% față de primele șapte luni din 2024.
Specialiștii atrag atenția că situația actuală se apropie de proporțiile valurilor de concedieri din primele luni ale pandemiei, în 2020. Pierderile de locuri de muncă din 2025 reprezintă un semnal serios de alarmă pentru stabilitatea economică a Statelor Unite. Impactul se resimte nu doar la nivel individual, ci și asupra consumului și investițiilor, elemente esențiale pentru creșterea economică, avertizează analiști citați de raport.