Economia României a crescut în primul trimestru cu 5,7%, peste estimări. Ce spun Grindeanu şi Dragnea despre rezultate UPDATE

UPDATE Datele INS nu lasă loc de nicio interpretare „răutăcioasă” a programului de guvernare al PSD, a afirmat marți președintele partidului, Liviu Dragnea.

„Datele oficiale de la INS nu mai lasă loc de nicio interpretare răutăcioasă din partea criticilor programului PSD de guvernare. România are pe primul trimestru o creștere de 5,7% față de aceeași perioadă din anul anterior. Putem face comparația cu Germania 2,4% sau Franța 1,4%, care au raportat până acum la Eurostat. Dar cel mai important e că această creștere se simte efectiv în buzunarul românilor, care au avut parte în acest trimestru de majorări salariale și de reduceri de taxe”, a scris Liviu Dragnea pe Facebook.

UPDATE Premierul Sorin Grindeanu a aplaudat anunţul Institutului Naţional de Statistică.

Alte articole

Banca austriacă a înjumătățit prognoza de creștere economică a României pe 2025. Specialiștii prevăd cea mai mare inflație din Europa

DOCUMENT Condiţia obligatorie pentru ca românii să aibă un salariu mediu de 5.355 de lei în 2025

În 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008. În 2015, economia românească a avansat cu 3,9%.

Pentru întregul an 2017, guvernul mizează pe o creştere economică de 5,2%, în timp ce instituţiile internaţionale şi cei mai mulţi analişti financiari estimează un ritm cuprins între 4% şi 4,5%.

Datele publicate marţi arată o accelerare a creşterii economice în primul trimestru din 2017 faţă de ultimul trimestru din 2016, când produsul intern brut (PIB) al României a crescut cu 4,8%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015.

În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 5,6% în primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2016, după un avans de 5% în trimestrul IV din 2016, de 4,5% în trimestrul III şi de 5,7% în al doilea trimestru al anului trecut.

În ceea ce priveşte evoluţia faţă de trimestrul anterior, creşterea din primul trimestru din acest an a fost de 1,7%, după +1,5% în trimestrul IV din 2016, +0,7% în trimestrul III şi +1,6% în al doilea trimestru din 2016, arată seriile publicate de INS.

Trimestrul I din 2017 a fost al şaptelea trimestru la rând de creştere economică, arată seriile INS.

INS  nu a publicat marţi detalii privind evoluţia sectoarelor economice, care urmează să fie prezentate abia la începutul lunii iunie. 

În 2016, din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal, cheltuielilor pentru consum final ale gospodăriilor populaţiei, care au urcat cu 7,5% faţă de 2015, contribuind cu 4,5% la creştere.

Formarea brută de capital fix, un indicator al investiţiilor din economie, a scăzut cu 3,3% faţă de 2015, având o controibţie negativă, de -0,8%, la creşterea economică din 2016..

În 2016, agricultura a ajuns la cea mai scăzută pondere la formarea PIB-ului României din istorie, de doar 3,9%, industria a contribuit cu 23,1%, construcţiile – cu 6%, comerţul – cu 18,2%, sectorul de informatică şi comunicaţii – cu 5,5%, trazacţiile imobiliare – cu 8,2%, iar administraţia publică şi apărarea – cu 10,5%, restul fiind aportul altor sectoare. 

Economia a primit mai mulţi stimuli din partea guvernului în ultimii doi ani, înprimul rând majorarea semnificativă a salariilor bugetarilor şi a salariului minim pe economie.

Pe partea fiscală, Guvernul a redus taxa pe valoarea adăugată (TVA) la alimente de la 24% la 9% de la 1 iunie 2015, măsură care a stimulat puternic vânzările de bunuri alimentare, iar cota generală a TVA a fost redusă de la 24% la 20%, de la 1 ianuarie 2016, şi la 19%, de la 1 ianuarie 2017.

De asemenea, impozitul pe dividende şi mai multe categorii de accize au fost micşorate în 2016, iar de la începutul acestui an afost eliminată supraacciza pe carburanţi şi „taxa pe stâlp”.

Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante.

Astfel, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2016 un deficit de 4,1 miliarde euro,  de peste două ori mai mare faţă de 2015, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale.