Analiza vine în contextul publicării celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS), care indică o evoluție economică mai bună în primele nouă luni ale anului, dar și semnale de slăbiciune în dinamica trimestrială. Scăderea consumului, confirmată de datele statistice, este considerată principalul factor de presiune asupra creșterii economice, pe fondul majorărilor de taxe și al pierderii puterii de cumpărare.
„Avem o creștere trimestrul III 2025 față de trimestrul III 2024 de 1,7%. Aș spune că această creștere în acest trimestru cumva ne garantează faptul că pe tot anul vom închide cu un ușor plus. Mai mic decât cel înregistrat în 2024. În 2024 am avut 0,9% creștere de PIB. În 2025 probabil o să avem spre 0,5% sau poate ușor sub, dar va fi plus. Aceasta este vestea bună. Vestea mai puțin bună: este posibil să avem recesiune tehnică în anul 2025 pentru că avem în trimestrul III versus trimestrul II o scădere de 0,2%. Iar uitându-mă la cum a evoluat consumul în trimestrul IV anul trecut s-ar putea ca și trimestru IV față de trimestru III să fie tot un minus pe partea de PIB. Sunt riscuri ca să înregistrăm în ultimele două trimestre ale anului trecut recesiune tehnică. Dar pe ansamblu anului va fi un plus mic. Dacă mă uit la consum, s-a accentuat scăderea consumului. Avem 4,8% scădere în noiembrie 2025 versus noiembrie 2024. Scăderea e mai mare decât cea înregistrată în octombrie, tot pe date anuale. Se vede, consumul a fost lovit de majorarea de fiscalitate. Pe de o parte avem și efectul de bază în 2025, pentru că în 2024 efectiv s-a aruncat cu bani în economie. Acele politici nu erau sustenabile pentru creșterea consumului. Cumva și de aici a venit această scădere, dar ce a declanșat, începând din august această scădere a consumului, majorările de taxe”, a declaratAdrian Codirlașu, președintele CFA România.
Acestaa adăugat că este posibil ca tendința negativă să se mențină și în luna decembrie, ceea ce ar confirma scenariul unei contracții economice consecutive la nivel trimestrial. În acest context, perspectivele pentru anul viitor rămân fragile, mai ales din perspectiva cererii interne.
„Ar putea fi recordul nostru de atragere de fonduri europene. Dacă facem suma am avea acces undeva la 20-25 de miliarde de euro pe care să le luăm. Nu cred că avem capacitatea să le luăm pe toate, dar măcar să depășim 15 miliarde de euro. Istoric noi am luat undeva la 11-12 miliarde de euro. Asta a fost maximumul în 2023”, a afirmat Adrian Codirlașu.
Potrivit datelor provizorii (II) publicate vineri, 9 ianuarie, de Institutul Național de Statistică, economia României a crescut cu 0,9% pe seria brută și cu 1,5% pe seria ajustată sezonier în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024. INS mai arată că PIB-ul ajustat sezonier pentru trimestrul III 2025 a fost estimat la 486,793 miliarde lei, în scădere cu 0,2% față de trimestrul anterior, dar în creștere cu 1,5% comparativ cu trimestrul III din 2024.