Economistul Adrian Negrescu trage un semnal de alarmă legat de creșterea salariului minim: ”Problema nu este dacă trebuie să crească, ci cum și când. Statul român nu are o strategie, ci doar reacții”

Declarațiile vin în perioada discuțiilor privind stabilirea salariului minim pentru anul viitor. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut a crescut de la 4.050 la 4.325 de lei, iar sindicatele solicită acum majorarea acestuia la 5.000 de lei, ceea ce ar însemna o creștere de 15,6%. Negrescu consideră că modificările succesive, la intervale atât de scurte, îngreunează planificarea financiară a companiilor.

„Nimeni nu contestă că salariații cu venituri mici trec printr-o perioadă extrem de grea. Inflația a mâncat puterea de cumpărare 14 luni la rând, iar chiriile, energia și alimentele s-au scumpit mai repede decât veniturile. Problema nu este dacă salariul minim trebuie să crească, ci cum și când. O economie sănătoasă are nevoie de reguli cunoscute din timp, nu de anunțuri făcute cu două luni înainte de aplicare, după negocieri politice de ultim moment”, a scris Adrian Negrescu.

Negrescu avertizează că firmele ar putea amâna angajările și investițiile

Analistul atrage atenția că întreprinderile mici și mijlocii sunt deosebit de vulnerabile la modificările neprevăzute ale costurilor salariale, mai ales în condițiile în care bugetele pentru anul următor sunt pregătite în această perioadă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Un antreprenor din comerț, din industria alimentară sau din servicii nu știe astăzi cât îl va costa un angajat din ianuarie. Nu știe dacă salariul minim va fi 4.325, 4.700 sau 5.000 de lei, și nici dacă suma neimpozabilă se mai păstrează. Fără aceste informații, cel mai prudent lucru pe care îl poate face este să amâne angajările și investițiile. Exact asta vedem deja în datele INS: managerii din industria prelucrătoare, construcții și servicii anticipează reduceri de personal în următoarele luni”, susține analistul.

Alte articole

EXCLUSIV Inflația golește buzunarele românilor. Adrian Negrescu anunță ce va urma după avertismentele BNR: „Prima parte a lui 2027 va semăna cu sfârșitul lui 2026: prețuri mari, rate neschimbate și prudență la cheltuieli”

”Porunca” unui expert pentru guvernul Niculescu, după avertismentul dur transmis de BNR: ”Trebuie să stea de urgență de vorbă cu mediul de afaceri”

Potrivit acestuia, o nouă creștere a salariului minim ar interveni într-o perioadă dificilă pentru economie, caracterizată de scăderea consumului și perspectiva unor noi ajustări bugetare.

„Calendarul ales nu putea fi mai prost. Economia iese greu dintr-o contracție, comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5% în primele opt luni ale anului, iar statul pregătește pentru 2027 o nouă ajustare bugetară de până la 1% din PIB. O creștere bruscă a costului muncii în acest context riscă să împingă o parte din salariați spre munca la negru sau spre normă parțială pe hârtie. Iar firmele care nu pot transfera costurile în prețuri vor ajunge să-și restrângă activitatea. Ce se dă salariaților pe fluturaș se poate pierde rapid prin locuri de muncă mai puține”, avertizează Negrescu.

Reducerea taxării salariilor mici, propusă ca alternativă

Analistul invocă și diferența dintre majorarea costurilor suportate de angajatori și creșterea efectivă a veniturilor salariaților. Potrivit calculelor sale, la majorarea din iulie, firmele au plătit suplimentar 284 de lei lunar pentru fiecare angajat, în timp ce salariul net a crescut cu numai 125 de lei.

„Dacă statul vrea cu adevărat să crească veniturile celor mai prost plătiți, cea mai eficientă soluție este să le reducă taxarea, nu să majoreze costul total al firmelor”, afirmă acesta.

Negrescu propune introducerea unei reguli stabile pentru actualizarea salariului minim, cu o singură majorare anuală, anunțată cu cel puțin șase luni înainte și corelată cu evoluția salariului mediu, a productivității și a inflației.

„Relansarea economiei nu se face prin decizii luate de la o lună la alta, ci prin predictibilitate. Iar la acest capitol, statul român continuă să rămână repetent”, concluzionează analistul.

Citește și: ANAT: Valoarea voucherelor de vacanţă decontate, în primele nouă luni din acest an, în scădere cu 48,6%, faţă de 2025, şi cu 61,9%, comparativ cu 2024