Economistul spune, într-o analiză pentru Financial Times, că valoarea fundamentală a Bitcoin este zero și ar putea fi chiar negativă, având în vedere impactul său asupra mediului.

„Din moment ce valoarea fundamentală a Bitcoin este zero şi ar fi chiar negativă dacă s-ar aplica o taxă de poluare în condiţiile în care producţia de Bitcoin consumă cantităţi imense de energie şi poluează masiv, eu estimez că actuala bulă se va sparge până la urmă”, susține economistul.

Alte Articole

Soarta banilor europeni pentru IMM-uri, incertă după suspiciunile ...

Florin Cîţu: „Ce urmează în 2021? Reformă și investiții!”

Viceguvernator BNR, despre situaţia economică din România: ...

Nouriel Roubini, profesor de economie la Școala de Afaceri Stern din NYU, a criticat mult timp criptomonedele. El susține că denumirea de „monede” nici nu este folosită corect pentru criptomonede, deoarece nu există niciun bun sau serviciu care să aibă prețul exprimat doar în Bitcoin sau în altă criptomonedă.

Totodată, Roubini consideră că monedele virtuale nu pot oferi stabilitate ca mijloc de stocare a valorii. În schimb, ele sunt o schemă de pompare a banilor întreținută de teama investitorilor că ar putea pierde. Economistul subliniază că monedele virtuale nu aduc venituri, nu au o utilitate, nu inovează plăţile sau alte servicii.

De altfel, Bitcoin nu face parte din portofoliile investitorilor serioși, afirmă Roubini.

”Elon Musk cu Tesla şi Michael Saylor de la MicroStrategy ar putea paria masiv pe Bitcoin, dar asta nu înseamnă că trebuie să o faci şi tu”, avertizează economistul, citat de Digi24.

Economistul Nouriel Roubini afirmă că Bitcoin ar trebui taxat pentru poluare

Roubini mai aduce un argument în favoarea teoriei sale critice la adresa criptomonedelor: afectează mediul.

În acest sens, există dovezi care să susțină afirmațiile sale. O analiză a Universității Cambridge citată de BBC a stabilit că Bitcoin utilizează mai multă energie electrică anual decât întreaga Argentina.

Crearea criptomonedelor are nevoie de energie, pentru că implică calcule complexe efectuate de computere pentru a verifica tranzacțiile. Cercetătorii din Cambridge spun că industria consumă aproximativ 121,36 terawatt-oră (TWh) pe an și este puțin probabil ca respectivul consum să scadă dacă valoarea monedei nu scade.

Pe măsură ce prețul crește, crește și consumul de energie, potrivit lui Michel Rauchs, cercetător la The Cambridge Centre for Alternative Finance, unul din creatorii instrumentului online care generează aceste estimări.

Instrumentul online a clasat consumul de energie electrică al Bitcoin peste Argentina (121 TWh), Olanda (108,8 TWh) și Emiratele Arabe Unite (113,20 TWh) și apropiat de cel al Norvegiei (122,20 TWh).

Citeşte şi: Arthur Popa, CEO Băneasa Shopping City: „Am decis reducerea chiriilor, pentru a nu afecta businessurile prezente în mall. Vrem să păstrăm un grad de închiriere de 100%”