Aceste cereri în numele lui Snowden au fost făcute de Sarah Harrison, o angajată britanică a WikiLeaks, care îl însoţeşte pe fugar din data de 23 iunie, când Snowden a părăsit Hong Kong-ul unde se ascundea după ce a demascat programul de supraveghere electronică al guvernului SUA, cu destinaţia Moscova, capitala rusă ce urma să devină doar un punct de tranzit spre o altă destinaţie, dar unde se află şi astăzi.

„Cererile de azil au fost predate unui responsabil al Serviciului consular rus de pe aeroportul Şeremetievo luni seara târziu”, potrivit unui comunicat postat pe WikiLeaks. „Documentele evidenţiază riscurile de persecuţie cu care se confruntă Snowden în Statele Unite şi Consulatul rus a început să le distribuie unor ambasade la Moscova”, se menţionează în declaraţia amintită.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Roi de cutremure. Clădirile s-au clătinat după ce s-au produs ...

Zelenski vrea să „arunce în aer” cazinourile online ...

Cereri de azil în numele lui Snowden au fost trimise către Austria, Bolivia, Finlanda, Italia, Irlanda, Olanda, Nicaragua, Norvegia, Polonia, Spania şi Elveţia, conform sursei amintite.

Cine nu-l vrea pe Snowden

Chiar dacă cererile lui Snowden pentru azil politic nu au ajuns toate ladestinaţiile prevăzute sau nu toate au fost examinate, Snowden a început de marţi să primească răspunsuri la unele dintre acestea.

Astfel, marţi, Spania a afirmat că cererea pentru azil politic a lui Snowden este „inadmisibilă” din punct de vedere juridic şi, în concluzie, nu o poate lua în considerare. José Manuel García-Margallo. Şeful diplomaţiei spaniole a precizat că legea azilului prevede posibilitatea de a conferi acest statut persoanelor care se află în Spania – şi nu este acesta cazul lui Snowden, după cum transmite Canal 24Horas.

Polonia a anunţat marţi că nu va acorda azil politic fostului consultant american al NSA. „Am primit o cerere care nu respectă condiţiile oficiale ale unei cereri de azil. Şi chiar dacă le-ar respecta, nu i-aş acorda aviz pozitiv”, a declarat pe Twitter ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski, răspunzând întrebării unei jurnaliste.

Ministerul norvegian de Externe a precizat la rândul său marţi că a primit o cerere de azil din partea lui Snowden, fără a oferi detalii suplimentare.

În ceea ce-l priveşte pe Snowden însuşi, care s-a refugiat pe un aeroport din Moscova şi este căutat de Washington pentru spionaj, el şi-a retras cererea de azil politic în Rusia, după ce preşedintele Vladimir Putin a spus că „ar trebui să înceteze să facă rău partenerilor americani„, după cum a anunţat marţi Kremlinul.  Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a mai spus că este „imposibil” ca Rusia să-l extrădeze pe Snowden în Statele Unite, ţară care practică pedeapsa cu moartea.

Presiuni internaţionale

Fostul asistent tehnic al CIA l-a acuzat luni pe preşedintele Barack Obama că „exercită presiuni asupra liderilor” acelor ţări cărora le-a solicitat protecţia. În special, el l-a acuzat pe Obama că i-a ordonat vicepreşedintelui său, Joe Biden, să exercite presiuni asupra conducătorilor statelor pe lângă care a cerut azil cu scopul de a obţine extrădarea sa.

În acelaşi timp, Snowden i-a trimis o scrisoare preşedintelui Ecuadorului, Rafael Correa, căruia i-a mulţumit pentru sprijin şi pentru că a refuzat extrădarea sa. Într-un interviu, Correa a confirmat luni că vicepreşedintele american i-a cerut la sfârşitul săptămânii trecute să respingă cererea de azil politic din partea acestuia.

După cum au relatat mai multe media ruse, Snowden a cerut azil politic în Rusia. Fostul asistent tehnic al CIA a depus o cerere de azil politic în Rusia, a declarat luni seara consulul de serviciu de la Consulatul rus de pe aeroportul internaţional Şeremetievo, Kim Şevcenko, citat de Interfax.

Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, s-a abţinut de la orice fel de comentariu în legătură cu acest subiect, după cum remarcă agenţia de presă menţionată.