Efectele creşterii CASS: Muncă la negru, DISPONIBILIZĂRI şi mai puţini absolvenţi angajaţi

Potrivit noului proiect de lege a sănătăţii (art. 154), cotele procentuale la contrubuţia la asigurările sociale de sănătate plătită de angajator este de 5,2%, aplicată la salariul mediu brut pe ţară, pentru fiecare angajat care câştigă mai puţin decât media.

„Majorarea contribuţiilor pentru sănătate ar creşte foarte mult cheltuielile multor sectoare: hoteluri, restaurante, construcţii, textile etc. Toate acestea au foarte mulţi angajaţi dacă nu cu slariul minim pe economie, cel puţin cu salarii sub salariul mediu”, a declarat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

El afirmă că dacă se majorează cheltuielile şi firmele nu pot absorbi aceste creşteri, fie lucrează la negru, fie concediază o parte din angajaţi.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Teoretic, această creştere a contribuţiilor aduce bani în plus pentru sănătate, dar dacă se pierd locuri de muncă, nu ştiu dacă statul câştigă ceva”, a mai spus Pârvan.

Alte articole

Se caută sezonieri care să lucreze în Grecia. Sunt disponibile sute de locuri, iar salariile ajung până la 5.000 de euro

Concedieri pe bandă rulantă. Peste 45.000 de posturi din sectorul public ar putea fi eliminate

În luna iunie 2012, câştigul salarial mediu nominal brut lunar a fost de 2.140 lei. Salariul minim brut este 700 de lei pe lună.

Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor în Construcţii (ARACO), crede că propunerea prin care cota procentuală de contribuţie se raporteaza la salariul mediu brut pe economie, şi nu la salariul efectiv, este discriminatorie, abuzivă şi inechitabilă. „Pe cale de consecinţă, inacceptabilă!”, a mai spus el.

Plosceanu a menţionat că societăţile de construcţii au ponderi semnificative de muncitori necalificaţi şi de personal cu salarii inferioare nivelului mediu pe ţară.

„Sectorul este marcat în aceşti ani de criză de plăţi întârziate considerabile, de lupta pentru supravieţuire în condiţii de profitabilitate incertă şi subcapitalizare. Nu vedem raţiunea pentru care angajatorii din acest sector ar trebui să plătească taxe care se calculează ţinând cont de un salariu mediu care, evident, cuprinde şi influenţe ale salariilor din ramuri cu profitabilitate net superioară (petrol, bănci, asigurări, farmacie, IT etc.). Nu putem accepta o astfel de abordare. Referenţialul trebuie să fie echitabil şi nediscriminatoriu salariul efectiv plătit”, a mai spus preşedintele ARACO.

Lucia Morariu, proprietarul Eximtur, cea mai mare agenţie de turism cu capital românesc, crede că proiectul de lege a sănătăţii nu pare sa vină deloc în sprijinul antreprenorilor corecţi.

„O astfel de măsura va duce imediat la concedieri în industria turismului (angajatorii vor prefera să lucreze cu mai puţini salariaţi, renunţând la cei care câştigă sub media pe economie şi solicitându-i mai mult pe cei mai performanţi) şi la limitarea angajării tinerilor absolvenţi (pe care nu îi încadrează nimeni de la început cu salariul mediu pe economie), pentru care oricum efortul de pregatire în meserie îl costă suplimentar pe angajatorul din turism. Toate acestea vor duce, desigur, la scăderea calităţii serviciilor în turism şi nici nu vor aduce creşterea veniturilor la bugetul de stat din CASS”, a spus Morariu.

Ioan Micula, co-proprietar al grupului European Drinks, cu 8.000 de angajaţi, spune că orice taxă în plus impusă celor care lucrează legal nu face decât să-i „omoare” şi să-i împingă spre piaţa neagră.

„În România sunt vreo 270.000 de firme care nu îşi pot plăti taxele. Nu am văzut nicio măsură fiscală care să încurajeze munca. Când se devalorizează leul şi cresc preţurile, tu pui taxe noi? Creşterea de taxe în criză nu stimulează munca, ci piaţa neagră”, a afirmat Micula.