Efectele devastatoare ale ”micii arme nucleare” TOS 1A BURATINO, cu care ruşii au făcut ravagii la Cernihiv. Produce leziuni interne teribile, distrugând complet organele care conţin oxigen

Pe de altă parte, nu există nicio îndoială cu privire la prezența sistemului TOS 1A la granița cu Ucraina încă din primele zile ale războiului. Imagini cu această armă au fost surprinse de CNN împreună cu o coloană lungă de vehicule militare. Sistemul de armament TOS 1A BURATINO ar putea juca un rol decisiv în asaltul final. Aceasta este o armă concepută special pentru acest rol, o armă cu efecte devastatoare.

Inițial, erau numite „Katyuscia” și erau sisteme de arme mortale ale Uniunii Sovietice, dezvoltate în cel mai mare secret în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Au fost folosite cu succes împotriva armatelor naziste. „Panzerwerfer” sau „Orga lui Stalin” a fost primul sistem de lansare de rachete folosit de ruși într-un conflict. De-a lungul timpului, URSS și țările din fostul Pact de la Varșovia au făcut uz din ce în ce mai mult de acest tip de arme. Rușii și rebelii pro-ruși au folosit-o sistematic în Donbass, scrie ilsecoloxix.it

Buratino a fost un proiect aproape necunoscut până de curând (a fost dezvoltat la începutul anilor 1980). Porecla derivă din Marionetă (în rusă Buratino), personajul principal al cărții din 1936 ”Tovarășul Pinocchio”, scrisă de scriitorul rus Alexei Nikolaevič Tolstoi.

Citeste si Dezvăluiri tulburătoare ale fostei partenere de viață a „bancherului lui Putin”: „De multe ori, liderul de la Kremlin acţionează fără să aibă vreo strategie. Face lucruri incredibil de distructive doar pentru a-şi hrăni egoul”

Alte articole

VIDEO Războiul se apropie de graniţa cu România. O dronă cu explozibil a căzut într-o curte: „Dar românii ce au făcut, câte șchije de la drone au căzut?”

Război în Ucraina: Rusia a bombardat masiv Kievul, mii de clădiri fără căldură în capitala Ucrainei

Efectele devastatoare ale ”micii arme nucleare” TOS 1A BURATINO

TOS1 A Buratino este considerat o mică bombă atomică. Prima versiune a ei a fost dezvoltată la începutul anilor 1980 şi a fost montată pe carena unui tanc T-72. Iniţial, era formată dintr-o formațiune de 30 de tuburi de lansare de calibru 220 mm cu o rază de acțiune între 400 și 3.500 de metri. Versiunea actualizată a fost pusă în funcțiune în 2001 de armata rusă, se numește TOS 1A ”Solntsepek”, iar vehiculul său de lansare BM-1 utilizează rachete mai lungi de 220 mm. De asemenea, numărul de tuburi de lansare a fost redus de la 30 la 24. Raza maximă de tragere a fost mărită la 6.000 m. TOS 1A ”Solntsepek” poate lansa întreaga salvă în între 7,5 și 15 secunde, iar zona acoperită de o salvă rachetă este de aproximativ 200 × 400 de metri.

Explozia  în contact cu oxigenul provoacă o undă de șoc violentă, urmată de o ardere intensă a aerului, care atinge temperaturi de ordinul 1.500 – 2000°C. Concret, cei care se află în imediata apropiere a exploziei sunt carbonizați. Cei care se află în clădiri sau în buncăre din apropierea unei explozii produse de sistemul TOS1 A se aleg cu leziuni interne teribile, precum ruptura timpanelor și a organelor auditive, ruptura plămânilor și a organelor interne. Şi asta întrucât organele interne care conțin aer (urechi, plămâni și intestine) sunt deosebit de vulnerabile la explozie, deoarece micro-fragmentele de material metalic provenite din explozie pătrund în organele care conţin oxigen și le ard extrem de uşor.

Citeste si Anunţul din Rusia care dă fiori României: „Obiectivele Moscovei includ întreaga Europă de Est, inclusiv membri ai NATO”