Efectele noilor autostrăzi. Se golesc drumurile naționale, dispar afacerile de la marginea șoselelor

România anului 2026 este, din punct de vedere al infrastructurii rutiere, net superioară celei abia ieșite, acum 35 de ani, din revoluția care a dat jos regimul Ceaușescu. Astăzi, sunt 1.418 kilometri de autostrăzi și drumuri expres, 884 de kilometri în execuție și alți 486 de kilometri în licitare.

Noile autostrăzi din România, dincolo de faptul esențial că ajută șoferii să ajungă rapid din punctul A în punctul B, au și alte efecte: drumurile naționale sunt tot mai puțin circulate, iar afacerile de la marginea șoselelor sunt pe cale de dispariție, din lipsă de clienți.

Explicația este simplă. Șoselele rapide vor prelua mare parte din trafic, astfel că drumurile naționale și business-urile deschise în zona acestora nu vor mai prezenta interes. Este vorba, practic, despre o ”regulă” confirmată constant de-a lungul istoriei: evoluția rutelor comerciale și de comunicație influențează decisiv destinul unor așezări.

”Regula” este respectată și odată cu lărgirea rețelei de autostrăzi și drumuri rapide din România, care influențează ”soarta” unor zone tranzitate în prezent de unele dintre cele mai aglomerate segmente de drumuri naționale din România.

Alte articole

Blocaj pe Valea Oltului. Un TIR a derapat, iar echipajele de poliție au intervenit de urgență. FOTO

Valea Oltului, blocată din cauza unor scurgeri de gaze dintr-o cisternă. A fost emis mesaj RO-ALERT pentru avertizarea populației

Ultimul tronson al Autostrăzii A1 Lugoj – Deva este în șantier, la limita județelor Hunedoara și Timiș, între localitățile Holdea și Margina. Odată cu finalizarea celor nouă kilometri din „Autostrada cu tuneluri”, așteptată în 2026, șoferii vor putea circula numai pe autostradă de la Nădlac (frontiera României cu Ungaria) pe distanțe de aproximativ 400 de kilometri, spre Cluj-Napoca, Târgu Mureș și Sibiu, scrie adevarul.

Construcția ultimului segment al Autostrăzii Vestului va elibera de trafic unul dintre cele mai aglomerate segmente de drum național, cei 14 kilometri ai DN 68A Deva – Lugoj, între localitățile Holdea (județul Hunedoara) și Margina (județul Timiș). Drumul paralel cu șantierul autostrăzii traversează dealurile Coșavei, legând regiunile istorice ale Banatului și Ardealului.

Citește și Documentul esențial pentru proprietarii care vor să modifice destinația locuinței. Ce spune legea

Șoseaua națională Deva – Lugoj a fost construită în anii ’50, iar cel mai dificil segment al acesteia, din zona Coșavei, a fost modernizat la sfârșitul anilor ’60, cu ajutorul sutelor de tineri brigadieri de la liceele din Timiș și Hunedoara, cazați în taberele din zonă și trimiși să presteze ”muncă patriotică” pe șantierul ei.

După 1990, a devenit unul dintre cele mai circulate drumuri din vestul României, fiind principala cale de acces din centrul țării spre Timișoara. A fost traseul cel mai cunoscut studenților din afara orașului universitar, dar și o rută de comerț. În anii ’90 și 2000, numeroasele parcări amenajate sau improvizate pe dealurile Coșavei și Lăpugiului (Holdea) erau locuri frecventate de comercianții de motorină și benzină.

În fiecare parcare, aceștia își așteptau clienții pentru a le vinde combustibil provenit din rezervoarele camioanelor și, în același timp, pentru a cumpăra marfă de la șoferii acestora.

”O canistră sau un bidon, două, așezate pe marginea drumului erau semnul că de aici poți cumpăra sau vinde motorină la prețuri aparent convenabile”, își amintește un localnic din Coșevița, citat de aceeași sursă.

Contrabanda cu combustibil s-a diminuat până la dispariție. În schimb, parcările au devenit tot mai aglomerate de comercianți care vând fructe, legume și siropuri, cele mai multe produse fiind achiziționate din depozite en-gros sau supermarketuri. Dacă sunt întrebați de unde provin fructele, unii dintre comercianți nu ezită să spună că le-au cules chiar ei, din propriile livezi, vii sau grădini, chiar dacă acestea provin din comerț.

”Merele, strugurii și prunele sunt cumpărate dimineața din supermarketuri și sunt vândute de trei ori mai scump pe marginea drumului. Oamenii stau toată ziua aici, cu familia. Din asta trăiesc”, povestește o localnică tot din Coșevița.

În anii trecuți, comercianții ambulanți ocupau parcările pe un traseu de 30 de kilometri între Margina și Dobra, însă, odată cu finalizarea unor tronsoane din Autostrada Lugoj – Deva, până la Holdea, DN 68A a devenit aproape pustiu pe tronsonul Dobra – Holdea. Afaceriștii au migrat spre parcările dintre Holdea și Margina, însă finalizarea Autostrăzii Vestului amenință cu dispariția activității lor de pe marginea drumurilor.

Drumul Național 7 de pe Valea Oltului, modernizat în secolul XX, traversează Defileul Oltului pe aproape 50 de kilometri, între Turnu Roșu (județul Sibiu) și Călimănești (județul Vâlcea). Pe segmentul dintre Boița (Turnu Roșu) și Cornetu va fi dublat, în următorii ani, de un tronson spectaculos de peste 30 de kilometri al autostrăzii A1 Sibiu – Pitești.

Autostrada montană care va lega regiunile istorice ale Transilvaniei și Munteniei se află în șantier, cu termene de finalizare estimate pentru perioada 2027–2028, și va prelua o mare parte din traficul rutier din Defileul Oltului.

Restaurantele, parcările pentru camioane, serviciile oferite șoferilor și turiștilor, pensiunile, service-urile și vulcanizările de pe Valea Oltului s-au dezvoltat în ultimii ani pe măsură ce traficul rutier a devenit tot mai aglomerat, însă noua autostradă ar putea însemna declinul abrupt al acestora.

Unele restaurante și pensiuni de pe Valea Oltului sunt scoase la vânzare, iar alte localuri sunt închise, după ce afacerile din ultimii ani au fost abandonate. În defileu, dincolo de traficul aglomerat, șoferii pot observa și numeroase clădiri vechi, lăsate în pragul ruinării. Unele au fost părăsite ca urmare a depopulării zonei de tranzit dintre Sibiu și Capitală, altele după ce proiectele hidroenergetice de pe râul Olt au fost finalizate.

Localitatea Lazaret păstrează cele mai multe case pustii, iar biserica ridicată aici a rămas abandonată.

Înșirate în defileu, multe parcări și zone de popas sunt ocupate de comercianți ambulanți care profită încă de circulația intensă. Unii vând produse lactate, în special brânză și cașcaval, despre care susțin că sunt naturale și provin de la stânele din munți. Zonele Sibiului și Vâlcii, legate prin Valea Oltului, sunt recunoscute pentru tradițiile pastorale.

În fața tarabelor, unele roți de lemn, vopsite în galben și modelate asemenea roților de cașcaval, sunt agățate la vedere pentru a le semnala șoferilor că acolo pot cumpăra brânzeturi. Unii șoferi au însă îndoieli asupra calității produselor oferite pe marginea drumurilor și le consideră la suprapreț față de cele din magazine.

Odată cu finalizarea autostrăzii, ocazia de a profita de pe urma traficului intens din zonă ar putea dispărea pentru o parte din localnici, mai notează aceeași sursă.

(sursa foto: adevarul/Daniel Guță)

Citește și De ce trăiesc femeile mai mult decât bărbații? Explicațiile specialiștilor, prezentate în cadrul conferinței „Harta Longevității Feminine”