Elena Udrea acuză că Ilie Bolojan a comandat un sondaj ca să candideze la prezidențiale: „Dacă ne pricepem puțin la politică și știm și puțină matematică, sondajul ridică mai multe întrebări decât dă răspunsuri”

Elena Udrea, fost ministru al Turismului, spune, într-o postare pe Facebook, că sondajul care arată că o alianță între PNL și USR ar aduce celor două partide un scor cumulat de 32% și s-ar solda în formarea unui pol de dreapta care ar putea lupta cu AUR, are câteva scăpări. Udrea suspectează că de fapt Ilie Bolojan își pregătește candidatura la alegerile prezidențiale prin sondaje false sau cu mari probleme de credibilitate.

SONDAJUL CU 32% ȘI ÎNTREBĂRILE PE CARE PNL TREBUIE SĂ ȘI LE PUNĂ

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Reinterpretarea sondajului INSCOP prin care ni se spune că o eventuală alianță PNL-USR ar ajunge la 32% este o mișcare strategică a taberei lui Bolojan, ușor de anticipat după anunțul candidaturii lui Alin Tișe și după schimbul de replici dintre Hubert Thuma și Adrian Veștea cu acesta, din stenogramele apărute pe surse.

Alte articole

George Simion, despre mitingul AUR: „Dacă vreo instituţie a statului român o va cere, îmi asum responsabilitatea personală pentru organizare”

SONDAJ INSCOP. Jumătate dintre votanții AUR cred că părinții lor au avut o viață mai ușoară. În rândul susținătorilor PNL, USR și PSD predomină opinia contrarie

Mesajul este simplu: „Uitați-vă la cifre! Cu Bolojan și alianța propusă de el cu USR, putem ajunge aproape de AUR.”

Daca ne pricepem puțin la politică și știm și puțină matematică, sondajul ridică mai multe întrebări decât dă răspunsuri:

1. Dacă PNL are 20-22%, iar USR are 12-13%, 32% înseamnă mai puțin decât adunarea scorurilor celor două partide!

Si, dacă rezultatul ar fi chiar suma scorurilor celor două partide, atunci de ce ar fi nevoie de aceasta alianță electorală?

PNL poate candida singur, USR poate candida singur, iar după alegeri pot face o alianță de guvernare.

2. Dacă PNL are 22%, în urma candidaturii în alianță cu paritate 1:1, PNL pierde 6% mandate de aleși locali și parlamentari, pe care îi dă USR-ului, nu? Adică 22-32:2=6!

Adică PNL, partidul mai mare, își pune infrastructura, organizațiile și electoratul la comun cu USR și apoi împarte beneficiile egal.

Și atunci întrebarea legitimă este, cui folosește, de fapt, această alianță electorală? PNL-ului, sau lui Bolojan pentru candidatura prezidentiala viitoare?

Nu am ceva împotriva unei colaborări între PNL și USR. Dimpotrivă, cred ca un PNL puternic trebuie să poată negocia și colabora cu oricine este în interesul României: cu USR, cu PSD, cu AUR, cu UDMR, cu orice partid cu care poate construi o majoritate și un proiect de guvernare.

Dar PNL trebuie să fie suficient de puternic încât să poată intra în orice colaborare de pe picioarele lui, nu să aibă nevoie de o alianță pentru a-și justifica propria conducere.

În plus, chiar și o alianță cu USR nu înseamnă automat că Ilie Bolojan trebuie să conducă PNL și nici nu poate ține loc de motiv pentru a amâna alegerile interne în PNL.

Iar dacă sondajul spune că PNL și USR împreună pot ajunge la 32%, foarte bine.

Atunci să candideze fiecare separat, să-și obțină mandatele pe care le poate obține și, dacă după alegeri cifrele permit, să construiască împreună guvernarea, cu PNL lider al coaliției, nu redus la statutul de egal al USR-ului!”, scrie Udrea pe Facebook.

Ce arăta sondajul invocat de Udrea, conform șefului INSCOP, Remus Ștefureac

„Evoluții electorale atipice si posibile tendințe pentru alegerile din 2028. Ultima jumătate de an a provocat mai multe evoluții electorale atipice, dar care pot sugera posibile tendințe pentru partide în 2027, an pre-electoral care va fixa cadrele competiției la alegerile locale și parlamentare din 2028.

1. După moțiunea de cenzură PSD-AUR care a răsturnat guvernul coaliției pro-europene condus de Ilie Bolojan, PNL a câștigat aproximativ 6 puncte procentuale într-o lună, ajungând la 20-22% în mai 2026, un record și o evoluție total atipică într-o asemenea situație. Ulterior, cele 5 luni de guvernare interimară chinuitoare, au erodat complet susținerea electorală acumulată brusc de PNL care a revenit, în noiembrie 2026, la scorurile din aprilie 2026. Pentru PNL, rămân oportunitățile de creștere în opoziție, în jurul unui lider, Ilie Bolojan, care a păstrat un profil coerent și un nivel rezonabil de încredere.

2. PSD a pierdut 3-4 puncte procentuale la momentul moțiunii de cenzură, ajungând, în mai 2026, la un minim istoric în măsurătorile INSCOP. Cele 5 luni de opoziție și guvernare interimară PNL-USR-UDMR, au permis PSD să recupereze aproape integral pierderile grele din acel moment. Iar preluarea guvernării i-au mai adus un salt, firesc, de aproximativ 4-5 procente în noiembrie 2026, până la scor de 22-24%. Evident, perspectiva erodării rapide ca urmare a participării solitare la o guvernare grea, în vremuri economice dificile, în plin sezon de iarnă este o ipoteză plauzibilă. Dar nu poate fi ignorată cu totul nici o surpriză, o stabilizare electorală, în cazul în care PSD va reuși ceea ce acum pare imposibil: să livreze măcar o reformă relevantă sau o reducere serioasă a risipei cheltuielilor publice.

3. AUR a beneficiat de o stabilitate excepțională a susținerii electorale cu un scor constant, de 38-40%, în ultimele 18 luni. Până în noiembrie 2026 când, AUR coboară, în premieră, și destul de abrupt, la un scor de 34-35%. Adică o pierdere importantă de 4-5%, probabil foști votanți social-democrați, care pare că se întorc, temporar sau nu, la un PSD, revenit la guvernare. Rămâne de văzut dacă AUR intră pe tobogan sau este doar un recul de moment, așa cum am mai văzut și la alte partide.

4. USR a pierdut rapid aproximativ 3 puncte după moțiunea de cenzură, ajungând la 9% în mai 2026. Și s-a menținut la acest nivel în perioada lungă de interimat. Până în noiembrie 2026 când, după formarea guvernarii PSD și refuzul de a vota Guvernul, USR recuperează rapid pierderile si revine la 12-13%.

5. Testată în premieră în noiembrie 2026, ipoteza unei Alianțe PNL-USR, obține un scor neașteptat de ridicat în rândul votanților mobilizați, de 32%, cu doar 3 puncte mai puțin decât AUR. Dacă se va concretiza, iar chinurile facerii nu vor fi extenuante, un asemenea proiect politic are șanse de a deveni un reper la alegerile din 2028. Cu cateva condiții. Să fie mai credibil în opoziție decât AUR, chiar să atraga alegătorii mai moderați ai acestui partid și să depășească “agitațiile” inevitabile ale bulelor partizane.

6. În tot acest roller-coaster politic, jumătate din populația României declară că ar vota un partid nou înființat. Singura problemă este că un astfel de partid, deși nu este imposibil de înființat, este greu de… lansat. Spațiu de construcție ar fi, lideri potențiali de asemenea (de exemplu, Victor Ponta și-a păstrat permanent un nivel de încredere de peste 20%), unele partide se apropie de prag (SENS), dar timpul rămas până în 2028 este, de fapt, foarte scurt. Pentru toată lumea care dorește să intre sau să rămână în jocul politic”.