Elena Udrea și Ioana Băsescu, la ÎCCJ în dosarul finanţării campaniei electorale din 2009. În primă instanţă, Elena Udrea a primit 8 ani de închisoare, iar Ioana Băsescu 5 ani

Elena Udrea și Ioana Băsescu revin la ÎCCJ în dosarul finanţării campaniei electorale din 2009. În primă instanţă, Elena Udrea a primit 8 ani de închisoare, iar Ioana Băsescu 5 ani. Au făcut apel, iar acum un complet de trei judecători de la ICCJ reia dezbaterile în acest dosar.

Apărătorii fiicei fostului preşedinte Traian Băsescu, Ioana, a contestat pedeapsa primită. Dar procurorii DNA nu se lasă şi potrivit unor surse DNA va soliciti majorarea acesteia la momentul pledoariilor finale, după dezbaterea apelurilor din dosar.

Citeşte şi: STENOGRAME. Ioana Băsescu l-a dezbrăcat pe fostul iubit ca să să asigure că nu poartă microfoane: „Tu ai rămas cu 200 de mii de euro, aşa că nu mai comenta atât!”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Totodată procurorii DNA vor cere și condamnarea lui Cătălin Andronic, achitat în primă instanţă.

Alte articole

Cum se înțeleg Elena Udrea și Adrian Alexandrov la un an de la ieșirea ei din penitenciar. Fiica lor a dat-o de gol: „Tata o ceartă mereu pe mami”

Elena Udrea rupe tăcerea la un an de la eliberarea din închisoare. Adevărul despre relația cu Adrian Alexandrov

Fostul ministru al Turismului Elena Udrea a fost condamnată, în 2 martie, de Curtea de Apel Bucureşti, la 8 ani de închisoare, iar Ioana Băsescu la cinci ani de închisoare, în dosarul finanţării campaniei electorale prezidenţiale din 2009.

În acelaşi dosar, Dan Andronic, acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, a fost achitat.

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea Victor Tarhon a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru luare de mită, fostul secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheorghe Nastasia a primit 6 ani de închisoare, iar Ioan Silviu Wagner, director general al Oil Terminal, acuzat de delapidare, a fost condamnat şa trei ani de închisoare cu suspendare.

Ioana Băsescu şi Ioan Silviu Wagner trebuie să achite suma de 119.000 lei către SC Oil Terminal.

Citeşte şi: Ioana Băsescu, dată de gol de mărturia fostului iubit. Giovanni Francesco: „Mi-a cerut să fac plăți nereale în campania din 2009” STENOGRAME

De asemenea, instanţa a menţinut măsura asiguratorie instituită asupra bunurilor aflate în proprietatea Ioanei Băsescu.

Instanţa a decis să fie confiscate de la Elena Udrea sumele de 691.029,63 lei şi 918.864 lei ce au făcut obiectul luării de mită, precum şi suma de 305.118 lei.

De asemenea, menţine măsura asigurătorie instituită asupra bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea acesteia.

DNA ceruse o condamnare de 12 de închisoare pentru Elena Udrea şi 15 ani pentru Ioana Băsescu

În mai 2017, procurorii DNA i-au trimis în judecată la instanţa supremă pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea, pentru instigare la luare de mită şi spălare a banilor, pe fostul secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheorghe Nastasia, pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea Victor Tarhon, pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu, pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor şi pe Ioan Silviu Wagner, director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare, potrivit News.ro.

De asemenea, DNA a dispus trimiterea în judecată a lui Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

Procurorii menţionează în rechizitoriu că în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.

Potrivit procurorilor, legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era făcută de către Elena Udrea, care, la momentul respectiv, conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat că intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare.

Remiterea foloaselor infracţionale era disimulată prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă, menţionează procurorii DNA.