Elevul care și-a înjunghiat profesoara de Japoneză cere instanței „o nouă șansă”. Adolescentul plănuia de mult fapta: „De ziua mea asasinez un profesor la alegere”

Elevul care şi-a înjunghiat profesoara de Japoneză în 2023 a fost găsit vinovat de tentativă de omor calificat, port sau folosire fără drept de obiecte periculoase şi tulburarea ordinii şi liniştii publice și a fost condamnat la 7 ani într-un centru de minori, drept măsură educativă”. Sentinţa nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

Citește și: Elevul din Bucureşti care şi-a înjunghiat profesoara de japoneză a fost reţinut pentru 24 de ore

Elevul care și-a înjunghiat profesoara de Japoneză cere instanței „o nouă șansă”

La ultima înfățișare în fața instanței, în pledoaria înainte de decizia magistraților, adolescentul a menționat că are nevoie de o „nouă șansă” și este dispus să facă tot ce se poate în acest sens pentru a-și continua studiile în mod corespunzător. A subliniat că nu a intenționat să o ucidă pe tânăra profesoară de Japoneză, ci doar s-o „rănească”, însă nu s-a aflat ce a stat la baza dorinței de a o răni pe femeie. Expertiza psihiatrică a concluzionat că „adolescentul a avut discernământ” la momentul săvârșirii faptei.

În schimb, consilierii de probațiune, cei care l-au supravegheat constant pe tânăr, au cerut instanței să se orienteze spre o pedeapsă educativă care să-i ofere posibilitatea să se „vindece”, să conștientizeze gravitatea faptei, însă nu dintr-un centru de detenție pentru minori. Mai exact, Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București a solicitat în acest caz, pe baza referatelor din timpul măsurilor preventive, o pedeapsă neprivativă de libertate, orientată spre „vindecare”.

Alte articole

Noi detalii șocante ies la iveală după moartea lui Gheorghe Chindriș, românul care a creat primul sat românesc din SUA. Ce s-a întâmplat în noaptea crimei în vila sa din Florești

Noi detalii din procesul lui Mario, adolescentul ucis de colegi. Decizia procurorului privind părinții minorilor implicați în crimă

Până la acest moment, judecătorii nu au renunțat la decizia lor.

„Centrarea măsurii educative pe vindecare și nu pe pedepsirea minorului este un deziderat valid”, spun judecătorii, însă nu trebuie exclusă gravitatea faptei”, este principalul argument al Tribunalului București.

Concluziile raportului de expertiză psihiatrică arată că adolescentul acuzat de tentativă de omor calificat ar avea trăsăturile unei personalități instabile, impulsive, antisociale. Conform probelor din dosar, adolescentul era pasionat de filme japoneze, în care se promova violența.

„Prezintă o personalitate în curs de structurare dizarmonică, cu trăsături accentuate de tip instabil impulsiv și antisocial cu mare potențial de periculozitate socială”, au scris psihiatrii care l-au evaluat.

Din conținutul stenogramelor aflate la dosar, potrivit Ziare.com, reiese că elevul plănuia să atace un „profesor tânăr”. Inițial, s-a gândit la bomboane cu ricin, apoi la arderea părului. S-a confesat unui coleg care, însă, nu l-a încurajat să comită vreo faptă.

„Y.E. – Ține un secret, de ziua mea asasinez un profesor la alegere cu bomboane în care pun ricin. Să fie, e cam tânăr, dar merge, acum trebuie să fac rost de ricin.

Coleg – Boss, stai potolit.

Y.E. – Atunci, îi voi arde părul”.

Din probele dosarului, reiese că elevul care avea 16 ani la comiterea faptei, era ferm convins că nu va primi „decât trei ani de închisoare” și UE îl va proteja (n. r. se referea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului)

Cu toate acestea, statul nu ar trebui să uite de toate garanțiile pentru reintegrarea condamnaților, în special a minorilor.

„Statul trebuie să urmărească acest proces de reintegrare a condamnaților. În cazul de față (n. red. al adolescentului Y.E.) este vorba despre o personalitate în formare și de o inteligență ridicată. Prin urmare, statul trebuie să ofere și în regim de detenție și în afara acestuia, posibilitatea de reintegrare, nu de stigmatizare. Să meargă la școală fără să fie arătat cu degetul, să poată merge la școala unde dorește. Au mai fost cazuri în care minorii din centrele de detenție nu erau primiți de liceele „de top”, iar la final, elevii -condamnați au dovedit că sunt de 10 pe linie. Reintegrarea se face cu psihologi calificați corespunzător. Trebuie să înțelegi universul unui copil care comite o astfel de faptă, să-i oferi alternative înainte să le comită. Este valabil pentru părinți, dar și pentru școală, școala trebuie să suplinească tot ce nu se poate face acasă: sport, cunoaștere și dezvoltare abilități, consiliere psihologică, vocațională”, a explicat Alina Oprea, psiholog specializat în tratarea traumelor, pentru sursa citată anterior.

Un raport al Comisiei Europene, întocmit în 2020 arată că, 36% dintre foștii deținuți comit alte infracțiuni și se întorc în penitenciar. Media Uniunii Europene privind recidiva este de 47%.

Citește și: Dentista ucisă la Brăila s-a luptat îndelung cu agresorul său. Descoperirile șocante de la necropsie