Preşedintele României, Klaus Iohannis, a aprobat, joi, propunerea de numire ca ambasador extraordinar şi plenipotentiar în Republica Federală Germania a lui Emil Hurezeanu.

Hurezeanu a  comentat despre „tevatura” care s-a făcut înainte de propunerea oficială ca ambasador al României în Germania, existând discuții că n-ar fi cetățean român.

Alte Articole

Raluca Turcan, război al declaraţiilor cu Maria Zaharova: „România ...

Nicolae Ciucă, întrebat dacă este mulţumit de explicaţiile ...

„Nicio numire și nici terminarea procesului până la acreditare nu s-ar putea face dacă n-aș fi cetățean român. E adevărat, multă vreme n-am fost cetățean român, pentru că am renunțat la cetățenia română în momentul în care, cu ani în urmă, cetățenia locului în care trăiam atunci, cea germană, nu se putea obține decât renunțând la cetățenia originară. Ulterior, lucrurile s-au schimbat, m-am reîntors în țară, dar germanii nu acceptau dubla cetățenie. Tot felul de legături mai vechi cu orașele și locurile în care am trăit și am muncit, nu mi-am permis să renunț la cetățenia germană. Am avut un statut de rezident german, cu pașaport german, în România.

CITEŞTE ŞI GEORGE MAIOR şi EMIL HUREZEANU, propuşi de Klaus Iohannis ambasadori în SUA şi Germania

„În ultimii ani a devenit posibilă dubla cetățenie și pentru germani când e vorba de cetățeni din interiorul Uniunii Europene, și cred că și pentru turci. Având un statut legal de rezident aici, neavând funcții publice – care până în 2003 cereau insistent cetățenia română – și mai ales după 2003, după modificarea Constituției, s-a acceptat principiul dublei cetățenii și pentru oamenii cu funcții politice. Am păstrat această stare de cetățean german rezident în România. În ultimele luni, în situația în care s-a pus problema unei posibile nominalizări pentru această funcție, am depus cererea de redobândire a cetățeniei, la începutul lunii martie, primind aprobarea redobîndirii cetățeniei”, a adăugat Emil Hurezeanu, la Digi24.

Hurezeanu a povestit și cum i-a făcut Klaus Iohannis propunerea.

„E o propunere care mi s-a făcut relativ simplu de președintele Republicii, a cărui relație personală cu mine este destul de firavă. E unul dintre telespectatorii mei, așa cum eu am fost unul dintre concitadinii lui, amândoi născându-ne la Sibiu, domnia sa trăind în continuare acolo. Și, deci, nu neapărat o relație de apropiere, și de familiaritate și de cunoaștere cred că l-a făcut să ia această decizie. Nu intru în cabinetul deicizional al președintelui, am încercat să explic care sunt motivele mele pentru care iau această decizie.

„Probabil nu sunt singurul jurnalist care vine dinspre exteriorul unui fenomen, îl intersectează și apoi îl părăsește sau nu. Și diplomații rămân diplomați și jurnaliștii rămân jurnaliști. Important e că probabil și unii și ceilalți la un moment dat au interese, forme de înțelegere pe care le accentuează, le reproduc și care contribuie la înțelegerea mai bună a lucurilor. Și un diplomat face asta cu cei care îl trimit în acest job, el reprezintă politica statului, o poate face mai bine sau mai rău, o poate face și cu mijloacele lui personale, care țin de persuasiune, de o anumită familiaritate cu mediul în care ajunge, poate și de gravitatea cu care înțelege lucrurile sau nu, ușurința cu care le înțelege sau nu”, a subliniat Emil Hurezeanu.