Energia la preț record. Ce face Bucureștiul în acest context

Sectorul 2 a pus accentul pe reabilitarea termică a blocurilor pentru asta, însă nu are încă o strategie clară pentru producția locală de energie. Rețeaua veche din Sectorul 5 consumă mai mult decât ar trebui, iar lucrările de modernizare se fac greu și pe zone mici. Există totuși și o administrație care a făcut pași concreți în acest sens, unde tranziția energetică a început de câțiva ani și a fost extinsă treptat la tot mai multe clădiri publice și zone rezidențiale.

Sectorul care își produce propria energie

În Sectorul 3, clădiri precum sediul Primăriei, Hala Laminor și alte clădiri publice au fost echipate cu panouri fotovoltaice care acoperă o mare parte din necesarul energetic. În școlile din Sectorul 3, sistemele solare reduc semnificativ costurile lunare, protejând în același timp și mediul înconjurător, un exemplu bun pentru elevi.

Scopul acestor investiții nu a fost doar modernizarea infrastructurii, ci și scăderea cheltuielilor. Într-o perioadă în care România are printre cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, astfel de proiecte ajută administrația locală să reducă presiunea pe buget și să direcționeze fondurile spre alte servicii publice.

Sectorul 3 a demonstrat că eficiența energetică nu înseamnă doar panouri solare și stații electrice, ci o planificare coerentă și investiții care se traduc direct în costuri mai mici pentru întreaga comunitate.

Alte articole

Primăria Capitalei nu va mai utiliza artificii și va interzice folosirea lor. Pentru un minut de spectacol, românii vor fi obligați să plătească 500 de lei/minut

Ce influențează costul final al facturii de energie și cum îl poți reduce?