„Epidemia” SINUCIDERILOR înspăimânta lumea. Din ce motive îşi iau viaţa tot mai mulţi oameni

În contextul în care decesele celebrităţilor aduc sub luminile reflectoarelor sinuciderile din ţările bogate, OMS a subliniat faptul că peste trei sferturi din cazurile de suicid se produc în ţările în dezvoltare.

Aproape 800.000 de persoane se sinucid în fiecare an pe plan mondial, iar suicidul reprezintă a doua cauză de deces în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 ani, potrivit OMS, citată de Agerpres.

În Statele Unite, 45.000 de persoane s-au sinucis în 2016, marcând o creştere îngrijorătoare – de 30% – în raport cu anul 1999.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„E dificil de explicat, poate parţial din cauza epidemiei de opiacee” sau a crizei financiare din 2008, care s-a tradus prin concedieri ce au afectat milioane de persoane, a explicat pentru AFP David Brent, profesor de psihiatrie la facultatea de medicină din cadrul Universităţii Pittsburgh, potrivit Agerpres.

Alte articole

Michael Phelps a încercat să se sinucidă. Drama uriaşă a celui mai mare înotător din toate timpurile: „Nu mai voiam să trăiesc!”

Adela Popescu, despre lupta cu depresia: „A fost o perioadă foarte grea, plângeam mult”

Aceşti factori „poate au avut un impact mai puternic în Statele Unite, întrucât noi nu avem aici un sistem de protecţie socială şi de sănătate la fel de avansat ca în Europa”, a adăugat profesorul american.

Seria de factori ce ar putea justifica sinuciderile

„Prevalenţa sinuciderilor a fluctuat în timp, a crescut adeseori în timpul perioadelor marcate de dificultăţi sociale” precum Marea Criză din 1929, a remarcat psihiatrul Richard Friedman într-un editorial publicat în The New York Times.

„Adevărata întrebare vizează motivul pentru care noi nu am făcut mai mult în acest sens”, întrucât rata actuală a sinuciderilor din Statele Unite este echivalentă cu cea din urmă cu un secol, a continuat Richard Friedman. El a îndemnat comunitatea internaţională „să declare război sinuciderilor, aşa cum am procedat în cazul crizelor sanitare asociate cu HIV şi cu bolile cardiovasculare”, prin alocarea fondurilor necesare spitalelor şi programelor de cercetare.

Ţările afectate de războaie, precum Sri Lanka, sunt cele mai afectate, în timp ce Coreea de Sud şi Japonia se află în fruntea clasamentului ţărilor industrializate afectate de flagelul sinuciderilor.

„Războiul, dezastrele naturale, violenţele şi abuzurile sexuale (…) sunt factori asociaţi pe scară largă cu comportamentul suicidar”, avertizează OMS, informează Agerpres.

În Franţa, rata sinuciderilor a scăzut cu 26% în 15 ani (la 10.000 pe an), însă rămâne una dintre cele mai ridicate din Europa.

Cele mai multe dintre persoanele sinucigaşe sunt afectate „de cel puţin o tulburare mintală” netratabilă, precum depresia, anxietatea şi dependenţa. Însă alţi factori, precum izolarea, pierderea locului de muncă, a unei persoane apropiate şi despărţirile amoroase, pot să determine o persoană să se sinucidă, potrivit autorităţilor sanitare americane.

Fenomenul afectează toate păturile societăţii, toate categoriile de vârstă. Persoanele tinere, mai uşor de influenţat, sunt cele mai vulnerabile în faţa riscului de „sinucidere prin imitare”, aceste cazuri fiind frecvente în special în urma sinuciderilor unor celebrităţi, potrivit Agerpres.

Anumite profesii sunt deosebit de vizate – militari, agricultori – ca şi minorităţi etnice sau sexuale care sunt supuse unor discriminări: populaţiile aborigene sau indigene, migranţi şi refugiaţi, homosexuali, transsexuali.

Cursuri de formare şi monitorizare

Sinuciderea reprezintă adeseori un şoc pentru persoanele apropiate din anturajul victimelor, care nu se aşteaptă la un astfel de gest din partea lor, pentru că sinucigaşii îşi ascund adeseori intenţiile – pentru a nu fi descurajaţi, dar şi din ruşine.

Maestrul bucătar Anthony Bourdain „aparţinea generaţiei ‘bărbatului puternic, care nu cere ajutor'”, a declarat actriţa Rose McGowan, bună prietenă cu Asia Argento, iubita celebrului chef şi prezentator TV american. „Ştiu că înainte de a muri, Anthony a cerut ajutor, dar nu a respectat sfaturile medicului”, a adăugat ea.

Internarea medicală dă rezultate, asociată cu psihoterapii, asigură experţii. Formarea profesională a personalului medical şi a serviciilor de urgenţă cu rol de depistare a acestui tip de comportament, urmate de monitorizarea pe termen lung, sunt determinante, întrucât persoanele care au deja la activ o tentativă de sinucidere prezintă riscuri sporite de recidivă, potrivit Agerpres.

„Mama mea este persoana care m-a salvat de cele mai multe ori şi care m-a ajutat să văd lumina de la capătul tunelului”, a declarat Ben, fost militar american, care avea gânduri sinucigaşe după ce a fost demobilizat în urmă cu nouă ani.

El spune că a fost monitorizat cu mare atenţie de un angajat social din cadrul Ministerului pentru foşti militari combatanţi şi că a lucrat foarte mult asupra propriei persoane, atât din punct de vedere psihologic, cât şi spiritual.

OMS insistă şi asupra importanţei pe care o are reducerea disponibilităţii pe piaţă a substanţelor letale şi a armelor de foc. Autorităţile sanitare americane au constatat că sinuciderile cresc foarte mult în regiunile în care posesia de arme de foc înregistrează frecvenţe ridicate. În Statele Unite, 22.000 de persoane utilizează arme de foc, în fiecare an, pentru a se sinucide