Erdogan: „Turcia îşi va apăra interesele referitoare la gazele din Marea Mediterană cu orice preţ”

„Turcia va lua ceea ce îi revine de drept în Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Mediterană (…) Nu vom face absolut nicio concesie în legătură cu ceea ce ne aparţine„, a spus preşedintele turc. Acesta a subliniat faptul că nu se va da în lături de la a face „tot ce este necesar”.

„Pentru asta, suntem hotărâţi să facem tot ce este necesar pe planurile politic, economic şi militar„, a adăugat Erdogan.

Preşedintele turc a fost tranşant şi chiar ameninţător: „Turcia nu mai este o ţară ale cărei răbdare, determinare, mijloace şi curaj să mai poată fi testate (…) Cei care vor să ni se opună şi care sunt pregătiţi să plătească preţul, să o facă. Dacă nu, să se dea din calea noastră„, a mai spus preşedintele turc.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi Turcia a descoperit resurse importante de gaze în Marea Neagră lângă zăcămintele României

Alte articole

Ce se întâmplă cu prețul gazelor de la 1 iulie. Anunțul de ultimă oră făcut de ANRE

Cât costă să te rebranșezi la gaze. Situațiile în care plătești taxe suplimentare

Declaraţiile vin pe fondul escaladării tensiunilor dintre Turcia și Grecia în Mediterana de Est, unde descoperirea unor importante rezerve de gaz în ultimii ani a agravat dispute vechi între cele două ţări vecine. Ankara şi Atena au desfăşurat, marţi, manevre navale rivale. Grecia, Franţa, Italia şi Cipru ar urma şi ele să desfăşoare de miercuri până vineri un exerciţiu militar comun în Mediterana de Est, la sud de Creta şi de Cipru.

Franţa, care susţine Grecia în această dispută, a transmis că Mediterana nu trebuie să fie „un teren de joc” pentru „ambiţiile unora”. 

Turcia, care se bazează aproape în totalitate pe importuri pentru a-şi satisface nevoile energetice, a desfăşurat operaţiuni de cercetare în Marea Neagră şi în Marea Mediterană, prezenţa sa în zone disputate atrăgând proteste din partea Greciei şi a Ciprului. Orice reducere a costurilor pe care le plăteşte Turcia pentru importul de energie, care s-a situat anul trecut la 41 de miliarde de dolari, de la furnizori precum Rusia şi Iranul, nu numai că ar stimula finanţele publice, dar ar contribui şi la reducerea deficitului cronic de cont curent, care pune presiune asupra lirei.