Eșecul Guvernului Veștea, în atenția presei internaționale: Cum se vede blocajul PNL-PSD prin ochii jurnaliștilor străini

Criza politică din România se adâncește, după ce Guvernul Veștea nu a reușit să obțină voturile de învestitură necesare în Parlament.

Adrian Veștea, candidatul PNL propus de Nicușor Dan pe 14 iunie, avea nevoie de 233 de voturi din cele 465 posibile, însă a obținut 189.

Situația a fost influențată și de gestul parlamentarilor AUR, partid de extremă dreapta, care au părăsit sala înainte de începerea votului. Formațiunea deține 90 de mandate.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Am conștiința împăcată, mi-am făcut datoria”, a declarat Veștea după înfrângere.

Alte articole

Adrian Veștea dezvăluie motivele pentru care a acceptat să devină premier desemnat, după eșecul din Parlament: „Țara are nevoie de stabilitate, nu de blocaj. 47 de zile fără guvern ne costă deja prea mult”

Reacția lui Dominic Fritz, după căderea Guvernului Veștea: „Și proști, și fuduli! Avem nevoie urgent de consultări transparente”

Într-o postare pe Facebook, după înfrângere, Veștea și-a exprimat îngrijorarea față de impactul crizei politice prelungite.

47 de zile fără guvern ne costă deja prea mult: fonduri europene, încredere, timp pe care nu-l mai recuperăm. Rămân convins că responsabilitatea trebuie să bată orice calcul politic”.

Citește și: Reacția lui Dominic Fritz, după căderea Guvernului Veștea: „Și proști, și fuduli! Avem nevoie urgent de consultări transparente”

Ce scrie presa internațională

Criza politică a început în aprilie, odată cu ieșirea PSD-ului din coaliție de guvernare formată cu PNL, conservatori și UDMR. Situația s-a agravat în mai, după ce social-democrații au depus moțiunea de cenzură care a dus la demiterea lui Ilie Bolojan, notează agenția de presă spaniolă EFE.

Potrivit legislației, noul premier propus are la dispoziție 10 zile pentru a forma un nou guvern și de a obține votul de încredere al Parlamentului. Dacă două propuneri succesive sunt respinse în termen de 60 de zile, președintele are dreptul să convoace alegeri anticipate, adică să dizolve Parlamentul.

România nu a organizat alegeri anticipate de la căderea comunismului. Următorul scurtin parlamentar este programat pentru 2028.

„A doua respingere a unui guvern propus ar declanșa nucleara alegerilor anticipate, ceea ce ar fi o catastrofă pentru țară, pentru economie, pentru firme și pentru veniturile oamenilor”, avertizează Remus Ioan Ștefureac, directorul INSCOP Research. Acesta subliniază că doar AUR ar beneficia de alegerile anticipate, fiind citat de AFP.

Și Cristian Andrei, consultant politic din Bucureşti, afirmă că votul favorizează în mare măsură AUR, demonstrând că „partidele principale sunt incapabile să guverneze”.

„Ne aşteaptă un drum anevoios în căutarea unei majorităţi, deoarece partidele pro-occidentale se află într-un conflict perpetuu. Instabilitatea şi populismul câştigă din nou. Încrederea în politica mainstream este din nou victima”, a declarat acesta pentru The Associated Press.

În contextul în care PNL rămâne în opoziție și refuză să facă coaliție cu PSD, un guvern minoritar format de PNL, USR și UDMR pare o soluție posibilă.

„Cabinetele minoritare au dificultăți în a guverna, dar oricare dintre versiuni ar fi cel puțin transparentă din punct de vedere democratic”, a explicat Sergiu Miscoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai, citat de Reuters.

Citește și: Adrian Veștea dezvăluie motivele pentru care a acceptat să devină premier desemnat, după eșecul din Parlament: „Țara are nevoie de stabilitate, nu de blocaj. 47 de zile fără guvern ne costă deja prea mult”