Estonia, care va asigura președinţia Consiliului UE, se opune sancţiunilor împotriva ţărilor ce nu acceptă cotele de refugiaţi

”Nu cred că vreo pedeapsă prin intermediul bugetului sau printr-o altă măsură financiară este bună, întrucât noi înțelegem că Europa este o familie de țări foarte diferite”, a declarat oficialul eston într-un interviu acordat la o zi după ce Comisia Europeană a inițiat proceduri de infringement împotriva Cehiei, Poloniei și Ungariei pentru neaplicarea cotelor obligatorii de refugiați.

”Trebuie să privim cu mare atenție în viitor, să nu stricăm ceva. Nu avem nevoie și de alte exit-uri, ar slăbi Uniunea Europeană”, a subliniat ministrul eston, făcând astfel aluzie la Brexit.

Estonia, o fostă republică sovietică având o populație de numai 1,3 milioane de locuitori, va prelua de la 1 iulie președinția semestrială a Consiliului UE, iar una dintre sarcinile ei cele mai dificile va fi ieșirea din impasul gestionării crizei migrației.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Italia, țară aflată în prima linie a afluxului de migranți veniți pe ruta Mediteranei centrale, protestează vehement împotriva deciziei unor țări precum Polonia și Ungaria de a refuza să preia din migranții africani ce debarcă în porturile italiene, guvernul de la Roma invocând faptul că aceste țări primesc fonduri europene. La rândul lor, guvernele statelor care nu acceptă redistribuirea migranților între țările UE invocă riscurile teroriste și ineficiența acestui mecanism de relocare, pe care premierul ceh Bohuslav Sobotka l-a descris marți drept o măsură de încurajare a migrației ilegale.

Alte articole

Eurovision 2026 – Republica Moldova, între cele zece ţări calificate în finală

Percheziţii ample în vămi, Murfatlar revine în atenţia autorităţilor. Directorul Vămii Galaţi, adus cu mandat la Bucureşti

Circa 1,7 milioane de migranți au ajuns în Europa începând din anul 2014, iar refuzul unor state est-europene de a aplica cotele obligatorii de refugiați — decise prin majoritate calificată la Consiliul UE pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI) din septembrie 2015 — a atras amenințări din partea unor oficiali europeni, care au cerut tăierea fondurilor europene pentru aceste state, mai ales că ieșirea Marii Britanii din UE, ce contribuie cu 15% la bugetul blocului comunitar, va face și mai dificilă negocierea repartizării resurselor financiare.

Dar Estonia nu consideră oportune astfel de măsuri punitive, ministrul Andres Anvelt subliniind în interviul acordat agenției Reuters că, în perioada cât va conduce Consiliul UE, țara sa se va concentra pe măsuri menite să consolideze frontierele externe ale blocului comunitar, în speranța că astfel guvernele de la Varșovia sau Budapesta și-ar putea revizui poziția.

De asemenea, președinția estonă va acorda o atenție specială agendei digitale, urmând să susțină dezvoltarea unor baze de date interconectate pentru a monitoriza mai bine extracomunitarii care călătoresc în UE și pentru a veni astfel în întâmpinarea temerilor privind securitatea.

”Dacă dăm un mesaj clar că Europa într-adevăr începe să-și schimbe politica privind frontierele externe (…), ne va fi mult mai ușor să luăm deciziile de politică internă”, a indicat oficialul eston. El a admis însă că ideile privind dezvoltarea unor noi instrumente informatice nu sunt noi, implementarea lor până în prezent lovindu-se de temerea că ele ar afecta dreptul cetățenilor la intimitate, dar a insistat asupra utilității promovării lor în contextul acestei crize.