"Am hotărât să sesizăm Avocatul Poporului în ceea ce priveşte Codul criminal administrativ pe care l-a adoptat Guvernul Dăncilă. Este o premieră pentru România postdecembristă pentru că niciodată o decizie a Guvernului nu a stat nepublicată mai bine de 10 zile de la adoptarea ei. Este un lucru foarte grav, pentru că este vânzare de ţară ceea ce s-a întâmplat la Palatul Victoria. Este inadmisibil ca un guvern străin, cum este Guvernul de la Budapesta, să îi dicteze Guvernului României ce trebuie să facă în ceea ce priveşte interesele României. Toate statele Uniunii Europene au politici externe extrem de clare în ceea ce priveşte legislaţia limbii oficiale a statului. Prin acest şiretlic politic, practic, Guvernul Dăncilă a încercat să oficializeze limba maghiară drept a doua limbă de stat, lucru inacceptabil. O considerăm o vânzare de ţară şi, din acest punct de vedere, credem că limita în ceea ce priveşte cedarea politică a ajuns mult prea jos. Nu o să vedeţi niciodată în Franţa, unde vedeţi sute de minorităţi, că oamenii vin şi cer asemenea drepturi care nu au nimic în comun cu legislaţia europeană", a afirmat Eugen Tomac, joi, la finalul şedinţei Consiliului Executiv Naţional al PMP.
Preşedintele PMP a subliniat că limba română este limbă oficială a Uniunii Europene.
"Fiecare stat are politica sa. Limba română este limbă oficială a UE şi pentru orice cetăţean, indiferent de etnia din care face parte, trebuie să fie o onoare să folosească limba română în cadrul instituţiilor statului român, că ne referim la consilii judeţene, primării şi aşa mai departe. Nu văd o problemă în a-ţi asuma un respect şi o loialitate faţă de limba oficială a statului, iar această cedare este inadmisibilă. Guvernul de la Budapesta are suficiente probleme acasă, nu ar trebui să ne dicteze şi la Bucureşti ce să facem", a mai spus Tomac.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind Codul administrativ a fost publicată pe 5 iulie în Monitorul Oficial. Codul administrativ a fost adoptat, prin ordonanţă de urgenţă, în şedinţa de Guvern din 25 iunie, iar în şedinţa din 3 iulie i s-au mai operat câteva modificări şi clarificări.
În actul normativ s-a păstrat prevederea potrivit căreia în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea în raporturile cu aceştia şi a limbii minorităţii respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale Codului administrativ şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte. Totodată, în baza principiului autonomiei locale, se acordă dreptul autorităţilor publice locale de a decide prin hotărâre de consiliu utilizarea limbii minorităţilor şi în situaţiile în care nu se atinge ponderea de 20%, aşa cum a decis Parlamentul.
facebook
twitter
