Parlamentul a votat săptămâna trecută forma finală a Mecanismul de redresare şi rezilienţă, conceput pentru a ajuta ţările UE să facă faţă efectelor pandemiei de Covid-19. Cu 672,5 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi disponibile pentru finanţarea măsurilor naţionale care atenuează consecinţele economice şi sociale ale pandemiei, Mecanismul de redresare şi rezilienţă este cel mai important element constitutiv al pachetului de redresare „Next Generation EU”. Banii vor fi puşi la dispoziţie sub formă de granturi şi împrumuturi pentru a finanţa măsuri naţionale care atenuează consecinţele economice şi sociale ale pandemiei. Se pot finanţa prin MRR şi proiecte conexe demarate la 1 februarie 2020 sau ulterior. Finanţarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele Uniunii pot cere o prefinanţare de până la 13% pentru planurile lor de redresare şi rezilienţă, scrie news.ro.

Citeşte şi: Premierul Cîțu a EXPLODAT din cauza salariilor bugetarilor: Cheltuielile s-au DUBLAT, performanța nu

Alte Articole

Gina Pistol și-a luat fiica și-a plecat din casa lui Smiley. ...

Guvernul Cioloş merge în Parlament, apel către PNL şi PSD: ...

Demonstraţie de forţă a PSD. Social-democraţii merg în Parlament ...

Fiecare plan trebuie să consacre climei cel puţin 37% din buget, iar acţiunilor din domeniul digital cel puţin 20%. Planurile trebuie să aibă un impact social şi economic de durată şi să includă reforme cuprinzătoare şi un pachet robust de investiţii. Ele nu pot prejudicia în mod semnificativ obiectivele de mediu. Raportori ai PE pentru acest mecanism au fost Siegfried Mureşan (PPE), Eider Gardiazabal Rubial (S&D, Spania) şi Dragoş Pîslaru (Renew Europe).

Legea va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE cel mai probabil joi, a spus Siegfried Mureşan, apoi va intra în vigoare şi cele 27 de guverne trebuie să depună forma finală a planurilor naţionale. Comisia Europeană va avea la dispoziţie 2 luni pentru a le aproba, timp în care Parlamentul European va face o evaluare şi va emite o opinie de care CE „va fi obligată să tină seama”.

Proiectele cuprinse în planuri trebuie să înceapă până la data de 31 decembrie 2023 şi trebuie finalizate până la sfârşitul anului 2026.

Cei doi eurodeputaţi au subliniat că proiectele de investiţii pentru reformele în toate domeniile, de la politica verde la învăţământ, trebuie să dovedească maturitate. Ei au punctat că dobânzile pentru împreumuturi sunt „extrem de atractive”.

„Nu există o listă de excluziune. Sigur, ele trebuie să urmeze o serie de reguli, cum ar fi să nu afecteze mediul. Trebuie să folosim banii exact acolo unde România are mai mare nevoie. Trebuie să începem cu creditele şi cu granturile”, a spus Siegried Mureşan.

„Guvernul României trebuie să aprobe cât mai curând planul. Mă aştept ca mare parte din acesta să cuprindă proiecte de coeziune economică”, a adăugat Mureşan.

Eurodeputatul Dragoş Pîslaru a explicat că planul naţional are două componente: reformă şi investiţie şi avangardă/ iniţiativă.

„Aş vrea să văd un plan naţional de redresare şi rezilienţă bine alcătuit şi, bineînţeles, care apoi să fie bine implementat, pentru ca oamenii să simtă ce înseamnă acest efort european în viaţa lor de zi cu zi. Planul naţional are în acest moment premisele corecte, cred că Guvernul are exact oamenii potriviţi şi înţelegerea necesităţii acestor reforme şi investiţii. De ce cred că avem nevoie în România este un pic mai multă înţelepciune politică, în general, în ceea ce priveşte calmul necesar pentru ca aceste proiecte să fie implementate. Ştiu că ne place să ne zbuciumăm politic, ştiu că ne sfâşiem beregatele public şi avem televiziuni care zi de zi caută eşecul tuturor măsurile. Dar poate că a venit momentul să schimbăm pagina şi să înţelegem că suntem într-un moment fast pentru România, care poate fi transformat într-o mare oportunitate din care toată lumea să aibă de câştigat”, a spus Dragoş Pîslaru.

„Planul de redresare şi rezilienţă nu este al unui guvern, este într-adevăr în responsabilitatea guvernului, dar este al tuturor cetăţenilor României”, a adăugat Dragoş Pîslaru.

Citeşte şi: Legea bugetului pe 2021, făcută publică de Guvern. Ce se întâmplă cu voucherele, sporurile şi indemnizaţia de hrană DOCUMENT