„Guvernul României ne provoacă pe secui și unguri prin acele măsuri antimaghiare din ultimii ani, prin proiecte de legi antimaghiare, prin atrocități împotriva tinerilor maghiari din Târgu Secuiesc sau primarilor celor mai mari orașe secuiești. Refuzăm această atitudine a majorității și a guvernului majoritar, dorim să devenim din asupriți și din cetățeni și comunități de gradul doi ai României, parteneri ai majorității, ai Guvernului„, a declarat Laszlo Tokes, potrivit Agerpres.

El a mai spus că „ar trebui să se formeze o relație normală de parteneriat între Guvernul României și comunitatea maghiară, o relație de parteneriat între majoritate și minoritate, și sistemul de autonomie să fie cuprins în sistemul social general democratic, pentru că această instituție democratică, autonomia, are locul în structura generală democratică a unei țări democratice„.

Alte Articole

Marcel Ciolacu se opune desfiinţării Secţiei Speciale. „Avem ...

Rareș Bogdan a dezvăluit că ia în calcul candidatura la președinția ...

Florin Cîțu vine cu lămuriri cu privire la tensiunile între ...

Laszlo Tokes a amintit de faptul că a propus, de la începutul anului 1990, o masă rotundă națională româno-maghiară, unde să se discute problemele minorităților și să se cadă de acord asupra lor.

„Aceasta ar trebui să fie reprezentativă, nu una între UDMR și Guvern, ci una mai largă, reprezentativă. Scopul nostru al CNMT, al CNS, al partidelor aliate, ar fi desăvârșirea schimbării de regim început în 1989 în direcția politicii minoritare a țării. Sistemul democratic din România ar trebui să cuprindă și politica minoritară. Nu prea am realizat revendicările de la început, uneori bântuie ceaușismul în această relație„, a completat Laszlo Tokes.

La conferința susținută de acesta au fost prezenți și președintele Consiliului Național Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, președintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Szilagyi Zsolt, precum și Marc Gafarot i Monjo, reprezentantul Partidului Democrat Catalan, Gunther Dauwen, directorul Alianței Libere Europene  (European Free Alliance — EFA), și reprezentantul Partidului Național Basc, Jose Mari Etxebarria