Eurostat anunţă un deficit uriaş pentru România, 9,2% din PIB în trimestrul II. PSD: „Eurostat a aprins lumina pe deficitul lăsat de guvernarea Bolojan!”/Adrian Câciu: O diferență de 37 de miliarde de lei, cam asta e gaura / Radu Georgescu: Guvernul a amânat o parte din cheltuieli, ca să arate un deficit mai mic

UPDATE: PSD acuză eșecul austerității lui Bolojan: Românii au fost chinuiți degeaba cu creșteri de taxe și impozite

PSD face, într-un comunicat de presă de joi, referire la datele Eurostat publicate cu o zi înainte.

„Eurostat a aprins lumina pe deficitul lăsat de guvernarea Bolojan! Datele publicate pe 21 octombrie arată că Guvernul Bolojan lasă în urmă un deficit de 9,2% din PIB (date ajustate sezonier), cel mai mare din Uniunea Europeană și semnificativ peste deficitul de 7,7% din PIB înregistrat de Guvernul Ciolacu, la finalul celui de-al doilea trimestru din 2025”, arată social-democrații.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Aceștia invocă și creșterea deficitului ajustat sezonier de la 5,5% din PIB în primul trimestru din 2026 la 9,2% în trimestrul al doilea.

Alte articole

Adrian Câciu critică raportul Ministerului Finanțelor: ”Ce facem cu gaura? Cine achită diferența asta? Pîslaru? Bolojan?”

Raportul cerut de PSD, publicat de Ministerul Finanțelor: Deficitul bugetar s-a redus la 3,81% din PIB, atingerea ţintei depinde de sumele rămase de încasat din PNRR

PSD susține că majorările de taxe și celelalte măsuri de austeritate au afectat populația și economia fără să producă rezultatul urmărit în privința deficitului.

Partidul invocă, în sprijinul criticilor sale, și date privind inflația și scăderea vânzărilor cu amănuntul.

„Raportarea Eurostat expune eșecul de proporții al austerității! Românii au fost chinuiți degeaba cu creșteri de taxe și impozite! După terapia de șoc, care a băgat țara în recesiune, a prăbușit consumul și a produs cea mai mare inflație din Europa, Ilie Bolojan a obținut un deficit mai mare decât cel pe care ar fi trebuit să îl reducă”, transmite PSD.

În comunicat, social-democrații arată că demersul lor de a schimba direcția de guvernare este întemeiat.

„Este nevoie să trecem de la statul-opresiv care tăia și impunea măsuri de austeritate, la statul-partener care își plătește facturile la timp și susține economia productivă. Iar austeritatea trebuie înlocuită cu protecție pentru românii cu venituri mici și medii și cu măsuri de sprijin pentru industrie și micii antreprenori”, susțin reprezentanții PSD.

La nivelul Uniunii Europene, deficitul a fost de 3,5% din PIB, iar în zona euro, de 3,3%.

Deficitul guvernamental al României a atins 9,2% din PIB în trimestrul al doilea (T2) din 2026 (date ajustate sezonier), conform ultimelor raportări publicate de Eurostat.

Pe de altă parte, pentru 2026, ING vede deficitul cash la 6% din PIB. În 2027 acesta ar urma să scadă la 5,1% din PIB, față de 8,6% în anul electoral 2024.

Cifre şocante pentru România publicate de Eurostat. Guvernului Bolojan a dus ţara pe locul 1 la scumpiri în Europa

Adrian Câciu acuză o diferență de 37 de miliarde de lei între deficitul cash și cel ESA: Cam asta e gaura

Deputatul PSD Adrian Câciu susține că deficitul bugetar al României calculat potrivit metodologiei europene ESA este semnificativ mai mare decât cel raportat în sistemul cash și cere Ministerului Finanțelor să explice diferența.

Într-o postare publicată miercuri pe Facebook, fostul ministru al Finanțelor afirmă că diferența ar ajunge la aproximativ 37 de miliarde de lei în primul semestru din 2026.

Potrivit lui Adrian Câciu, datele Eurostat pentru trimestrul al doilea din 2026 indică un deficit guvernamental ajustat sezonier de 9,2% din PIB-ul trimestrial pentru România, comparativ cu 3,5% la nivelul Uniunii Europene și 3,3% în zona euro. Deputatul PSD afirmă că România înregistrează astfel cel mai mare deficit trimestrial ajustat sezonier dintre statele membre pentru care sunt publicate date.

Ce trebuie să știe românii despre conturile de economii și investiții pentru pensii. Ce spune legea despre noile facilități fiscale

Câciu atrage atenția și asupra valorilor neajustate sezonier, pe care le estimează la 7,4% din PIB-ul trimestrial în primul trimestru și 7,8% în al doilea trimestru din 2026.

Adrian Câciu cere explicații privind diferența dintre deficitul cash și deficitul ESA

Deputatul PSD susține că, pe baza datelor Eurostat, deficitul ESA cumulat în primul semestru ar putea ajunge la aproximativ 3,8% din PIB-ul anual estimat. Prin comparație, acesta indică un deficit cash de aproximativ 2% din PIB și reclamă o diferență de 1,8 puncte procentuale, pe care o echivalează cu circa 37 de miliarde de lei.

„Cum explică Ministerul Finanțelor diferența dintre deficitul cash de aproximativ 2% din PIB și deficitul ESA semestrial estimat la 3,8%?”, a scris Adrian Câciu pe Facebook.

Fostul ministru al Finanțelor solicită publicarea unei reconcilieri între cele două metode de calcul, inclusiv a informațiilor privind obligațiile bugetare înregistrate, dar încă neachitate.

„Pentru că o factură neplătită nu înseamnă o cheltuială care a dispărut”, a afirmat deputatul PSD.

Radu Georgescu: De unde diferenţa?

„Ieri, Eurostat a publicat o informație șocantă despre România.
La TV si in media nu vorbeste nimeni
Conform Eurostat, România va avea un deficit bugetar de 9,2% din PIB în 2026!!!
Cum naiba?
Guvernul spune că va avea un deficit de 6%.
De unde vine diferența?
Simplu.
Guvernul raportează deficitul pe baza banilor plătiți efectiv.
A amânat o parte din cheltuieli, ca să arate un deficit mai mic.
Eurostat ține cont de toate cheltuielile angajate și ajustează datele pentru sezonalitate.
Concluzii
În România o să fie foarte interesant în următoarele luni, când vom afla că de fapt deficitul a crescut, deși a fost o avalanșă cu cresteri de taxe în ultimele 12 luni.
Să fie economie!”, a scris şi analistul Radu Georgescu.

Ponderea în PIB a deficitului guvernamental în zona euro a rămas nemodificată, la 3% în 2024 și în 2025, iar în UE a rămas de asemenea neschimbată, la 3,1%, același nivel ca în 2024, în timp ce România a înregistrat și anul trecut cel mai ridicat deficit din blocul comunitar, arată datele publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Anul trecut, toate statele membre UE, exceptând Cipru (plus 3,6% din PIB), Danemarca (plus 2,9% din PIB), Grecia (plus 2% din PIB) și Portugalia (plus 0,7% din PIB), au raportat deficit. Cele mai ridicate deficite s-au înregistrat în România (minus 7,8% din PIB), Polonia (minus 7,2% din PIB), Belgia (minus 5,2% din PIB) și Franța (minus 5,1% din PIB). 11 țări membre UE aveau deficite egale sau mai mari de 3% din PIB.

În acest comunicat, Eurostat furnizează datele privind deficitul și datoria pentru anii 2022-2025, pe baza cifrelor raportate de statele membre UE în a doua notificare din 2026, pentru aplicarea procedurii de deficit excesiv (EDP). România este în procedura de deficit excesiv din 2020. În aprilie, în prima notificare din 2026, Eurostat informa că România a înregistrat anul trecut un deficit de 7,9% din PIB.

PE de altă parte, ponderea în PIB a datoriei guvernamentale în zona euro a crescut de la 86,6% la finalul lui 2024 la 87,7% la finalul anului trecut, iar în UE de la 80,3% la 81,5%.

La sfârșitul anului 2025, cele mai scăzute ponderi în PIB ale datoriei guvernamentale erau în Estonia (24%), Luxemburg (26%), Danemarca (27,2%), Bulgaria (29,9%), Irlanda (34,8%), Suedia (35,1%) și Lituania (39,3%). 12 țări membre UE aveau ponderi în PIB ale datoriei guvernamentale mai mari de 60%, cel mai ridicat nivel fiind în Grecia (145,4%), Italia (136,7%), Franța (115,7%), Belgia (108,1%) și Spania (100,5%).

Deficitul comercial al României a ajuns la aproape 30 de miliarde de euro după primele 11 luni din 2025

Anul trecut, cheltuielile guvernamentale în zona euro au fost echivalentul a 49,8% din PIB, iar veniturile guvernamentale au fost echivalentul a 46,8% din PIB. În UE, cheltuielile guvernamentale au fost echivalentul a 49,4% din PIB, iar veniturile guvernamentale au fost echivalentul a 46,3% din PIB. Ponderile cheltuielilor și veniturilor au crescut anul trecut atât în UE, cât și în zona euro, comparativ cu 2024.

În ceea ce privește România, datele Eurostat arată că datoria guvernamentală a urcat până la 58,9% din PIB în 2025, de la 54,6% din PIB în 2024 și 49,4% din PIB în 2023. Deficitul s-a situat anul trecut la 7,8% din PIB, de la 9,2% din PIB în 2024 și 6,6% din PIB în 2023.

Produsul Intern Brut în 2025 a fost de 1.929,930 miliarde lei, în creștere de la aproape 1.767 miliarde lei în 2024 și 1.587 miliarde lei în 2023.