EUROSTAT. Tinerii români fug de muncă, doar 1,2% dintre studenţi lucrează simultan. Cum arată HARTA ŞOMAJULUI în România

Analiza datelor Eurostat privind participarea tinerilor din România la educație și pe piața muncii relevă o situație îngrijorătoare. Având cea mai mică rată de participare simultană a studenților la educație și pe piața muncii din UE (1,19%) și cea mai mare rată NEET (19,4%), România se confruntă cu o criză structurală a tranziției tinerilor de la educație la muncă, concluzionează un amplu studiu comparativ denumit ” Tranziția tinerilor români între sistemul educațional și piața muncii” și realizat de specialiștii Consilium Policy Advisors Group (CPAG), scrie economica.net.

Traian Băsescu: Războiul cu Iranul nu poate fi câştigat decât dacă debarcă vreun milion de militari americani pe teritoriul Iranului. Şi nu se ştie câţi se mai întorc din ei / Ameninţarea lui Trump nu sperie pe nimeni. Câinii care latră nu muşcă

Analiza relevă o separare rigidă în România între ciclul educațional și experiența pe piața muncii: 97% dintre tinerii din sistemul de învățământ formal nu participă la piața muncii, comparativ cu media UE de 71,4%.

Alte articole

Produsul banal pe care românii îl comandă zilnic. Cât a ajuns coşul minim în România anului 2026

Unde se pot angaja românii care pleacă în străinătate. Lista cu cele mai multe locuri de muncă vacante din UE

• România înregistrează cea mai mică rată de participare simultană a studenților la educație și pe piața muncii din UE (1,2%), față de o medie UE de 11,6% și rate care depășesc 30% în Olanda și Islanda — plasând-o într-o categorie structural distinctă de toate celelalte state membre.
  97% dintre tinerii români din învățământul formal sunt inactivi din punct de vedere economic, comparativ cu media UE de 71,4% — reflectând bariere instituționale și de reglementare profunde care împiedică studenții să combine studiile cu munca.
  România are cea mai mare rată NEET din UE, de 19,4%, afectând aproximativ 588.000 de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani și aproape dublu față de media UE de 11%.
  Tinerele femei sunt afectate în mod disproporționat, reprezentând 63% din totalul NEET-urilor. Diferența de gen de 11,2 puncte procentuale este de peste cinci ori mai mare decât media UE și s-a adâncit din 2016, determinată în mare parte de responsabilitățile de îngrijire și dezavantajele structurale din zonele rurale. • Forma dominantă a statutului NEET în România este inactivitatea economică, nu șomajul activ: aproximativ 14 puncte procentuale sunt inactivi, doar 5,4 puncte procentuale fiind în căutare activă de locuri de muncă – indicând o descurajare profundă, mai degrabă decât o simplă lipsă de locuri de muncă disponibile.
  Reintrarea pe piața muncii este împiedicată structural: doar 1% dintre tinerii inactivi și 8% dintre tinerii șomeri trec la un loc de muncă în fiecare trimestru – cele mai scăzute rate din UE și suficiente pentru ca ieșirea timpurie de pe piața muncii să se autoperpetueze.
  Părăsirea timpurie a școlii este principalul factor determinant în amonte al riscului NEET: 24% dintre tinerii adulți nu au calificări secundare superioare, aproape dublu față de media OCDE, iar rata de absolvire a învățământului terțiar a scăzut între 2019 și 2024 – una dintre puținele astfel de regresii înregistrate în țările OCDE. În rândul tinerelor cu cel mult învățământ secundar inferior, rata NEET a crescut de la 28,8% în 2016 la 44,1% în 2024, contrar tendinței UE, unde rata echivalentă a scăzut de la 18,1% la 13,9%.
  Nemulțumirea salarială este principalul obstacol autodeclarat în calea ocupării forței de muncă: 44% dintre tineri menționează salariile mici drept principalul obstacol, iar doar 27,5% dintre tinerii angajați consideră că remunerația lor este adecvată în raport cu costul vieții.
  Emigrația agravează problema NEET într-un ciclu auto-întăritor: 66% dintre tineri exprimă atitudini orientate spre emigrare, 28% intenționează să plece în termen de 12 luni, iar cei mai predispuși să plece sunt aceleași grupuri deja cele mai vulnerabile – tinerii sub 25 de ani, locuitorii din mediul rural și cei cu un nivel scăzut de educație.
  Riscul NEET este puternic diferențiat în funcție de geografie: România converge cu mediile UE doar în orașele mari, unde rata bărbaților (4,5%) este de fapt sub media urbană a UE. În orașe, suburbii și zone rurale, decalajul se adâncește substanțial — femeile din mediul rural înregistrează o rată NEET de 34,8%, de 2,5 ori mai mare decât media femeilor din mediul rural din UE de 14,2%, cu un decalaj de gen care a rămas aproape de 15 puncte procentuale din 2016.
  Disparitățile regionale agravează imaginea națională: București-Ilfov înregistrează cele mai mici rate (bărbați 6,4%, femei 12,4% în 2024), confirmând convergența urbană, în timp ce Sud-Est și Centru înregistrează rate NEET pentru femei de 37,7% și, respectiv, 32,7% — printre cele mai mari din țară și încă în creștere. Ratele aparent mai mici din Nord-Est, coroborate de cel mai mare decalaj național între populația rezidentă și cea cu domiciliul, sugerează că tinerii migrează în afara țării, în loc să găsească o îmbunătățire reală a pieței muncii.

EUROSTAT: 97% dintre studenții din învățământul formal nu au nicio participare pe piața muncii

• Doar 1,2% dintre studenți lucrează simultan cu educația formală — România se situează pe ultimul loc în UE. Media nordică este de +30%.
  97% dintre studenții din învățământul formal nu au nicio participare pe piața muncii — comparativ cu media UE de 71,4%.
  România are cea mai mare rată NEET: 19,4% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani nu sunt încadrați în muncă sau nu urmează un program de educație, formare profesională — aproape dublu față de media UE de 11%.
  Decalajul de gen este acut: rata NEET în rândul femeilor este de 25,2% față de 14,0% în rândul bărbaților (decalajul mediu în UE: 2 puncte procentuale). Femeile reprezintă 63% din totalul NEET.
  Subreprezentarea rurală în ocuparea forței de muncă: rata de ocupare a forței de muncă a femeilor în zonele rurale este de 44%, comparativ cu media UE de 65%. Rata NEET pentru femeile din mediul rural ajunge la 34,8% – de 2,5 ori mai mare decât media UE de 14,2% pentru femeile din mediul rural – și nu a scăzut din 2016.
  Părăsirea timpurie a școlii rămâne factorul determinant: 24% dintre NEET nu au studii secundare superioare (media OCDE: 13%). În rândul femeilor cu un nivel scăzut de educație, rata NEET a crescut de la 28,8% la 44,1% între 2016 și 2024, contrar tendinței UE.
  Disparitățile regionale sunt severe: Sud-Est (37,7%) și Centru (32,7%) înregistrează cele mai mari rate NEET pentru femei din țară. Ratele aparent mai mici din Nord-Est, coroborate de cel mai mare decalaj național între populația rezidentă și cea cu domiciliu, sugerează că tinerii migrează în afara țării, în loc să găsească o îmbunătățire reală a pieței muncii.

În anul 2024, 25,4% dintre tinerii europeni (cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani) erau angajați în timpul studiilor. 71,4% dintre tineri au rămas în afara forței de muncă, iar 3,2% erau șomeri (dar îşi căutau un loc de muncă) în timp ce urmau şi o şcoală.

Olandezii, cei mai muncitori. Românii, la coada clasamentului, potrivit Eurostat

Olanda (74,3%), Danemarca (56,4%) și Germania (45,8%) au înregistrat cele mai mari ponderi ale tinerilor care lucrează și studiază simultan. În schimb, România (2,4%), Grecia (6,0%) și Croația (6,4%) au raportat cele mai mici ponderi dintre țările UE.

Cele mai mari ponderi ale tinerilor șomeri din sistemul de învățământ formal, care erau disponibili pentru angajare și căutau activ un loc de muncă, au fost înregistrate în Suedia (14,1%), Finlanda (10,0%) și Danemarca (9,6%). La polul opus, România (0,6%), Croația, Cehia și Ungaria (fiecare cu câte 0,8%) au avut mai puțin de 1% dintre tinerii care căutau un loc de muncă.

Aşadar, numai 0,6% dintre tinerii români care şi învăţau în 2024 îşi căutau şi un loc de muncă în acelaşi timp. România ocupă ultimul loc din UE la numărul tinerilor care muncesc în timpul studiilor (culoarea albastră: angajaţi, culoarea galbenă: şomeri, dar care îşi caută de muncă, culoarea mov: tineri fără job). Sursa: raport Eurostat

Tinerii de până în 19 ani se concentrează pe şcoală

La nivelul ţărilor din UE, în grupa de vârstă 15-19 ani, 74,4% dintre femei și 70,4% dintre bărbați rămân în afara forței de muncă în timp ce urmează studii, ceea ce arată că acestea se concentrează în principal pe educație în primii ani.

Pe măsură ce cresc și ajung la grupa de vârstă 20-24 de ani, proporția celor din afara forței de muncă scade la 30,9% pentru femei și 24,8% pentru bărbați, indicând o integrare mai mare pe piața muncii, alături de activitățile educaționale. În acest grup, procentul tinerilor angajați în timpul studiilor a fost de 19,6% pentru femei și 17,0% pentru bărbați.

În grupa de vârstă 25-29 de ani, ocuparea forței de muncă a ajuns la 62,0% pentru femei și 71,9% pentru bărbați, în UE. Aici, ponderea femeilor din afara forței de muncă și care nu urmează studii formale (16,2%) a fost mai mare decât cea a bărbaților (6,9%).

Datele arată că femeile tind să participe mai mult la studii decât bărbații. Cu toate acestea, atunci când nu sunt în sistemul de învățământ, este mai puțin probabil să fie angajate sau să caute un loc de muncă, după cum reiese din ratele de ocupare a forței de muncă mai mici și ponderile mai mari de inactivitate în comparație cu bărbații.

Prețurile la carburanți nu vor mai reveni la nivelurile anterioare. Consilierul premierului Ilie Bolojan: „Dacă cineva își închipuie că putem stopa sau putem reveni la prețurile de dinainte, este o iluzie”

Harta şomajului din România

O medie de 6% pentru rata şomajului la nivel naţional nu este un procent de speriat, dar dacă situaţia este privită în profunzime, constatăm, de fapt, că trăim într-o Românie cu mai multe Românii, cu decalaje majore de la o regiune la alta. Harta şomajului din ţara noastră ne arată cât de mare este discrepanţa pe piaţa muncii.

Foarte îngrijorător este că, în rândul tinerilor (15-24 de ani), înregistrăm o rată a şomajului mare, de 26,9%.

Regiunea Bucureşti – Ilfov stă de departe cel mai bine din ţară în ceea ce priveşte oamenii fără loc de muncă şi vedem o rată a şomajului de doar 1,9%. Am putea spune că aici sunt concentrate cele mai multe companii, naţionale şi internaţionale, industrie ceva mai multă şi comerţ.

Şi mai grav este totuşi cănd vorbim de tineri, cei cu capacitate şi forţă de muncă. În rândul populaţie cu vârste între 15 şi 24 de ani avem o problemă mare. Rata şomajului este de 26,9%. Județul Mehedinți înregistrează cea mai ridicată rată a șomajului, cauzată de închiderea mai multor societăți și afaceri, precum și de nivelul scăzut al salariilor.

Şi în Capitală există tineri fără un loc de muncă, fapt ce demonstrează că accesul la primul job devine din ce în ce mai dificil.