EUROVISION 2014. Ricchi e Poveri, DECLARAŢIE ŞOCANTĂ referitoare la concursul european de muzică

EUROVISION 2014. Anul trecut, înaintea show-ului de la Bucureşti, Franco Gatti şi-a pierdut fiul de 23 de ani, a vrut să renunţe la muzică, iar trupa era la un pas de destrămare, scrie ziarulring.ro. Cele care au salvat însă Ricchi e Poveri de la un final de carieră dramatic au fost aplauzele românilor şi tocmai de aceea artiştii italieni revin la noi în semn de preţuire pentru public.

Citeşte şi EUROVISION 2014: OVI şi Paula Seling au lansat o piesă cu care vor să câştige Eurovision 2014

„Veneam în România într-un moment greu pentru „familia” noastră. Publicul românesc şi organizatorii au făcut în aşa fel încât să le simţim din plin dragostea pentru noi şi muzica noastră. Într-un cuvânt, ne-am simţit minunat”, a spus Angela Brambati.

Citeşte şi EUROVISION 2014: România ar putea rata concursul de anul viitor

Alte articole

Theodor Andrei, despre recordul negativ obținut la Eurovision – 0 puncte în semifinală: „Eu sunt mulțumit!”

România a ratat calificarea în finala Eurovision 2023. Critici dure pentru pentru Theodor Andrei: „Nu are deloc carismă. Zero dinamism, zero show. E neplăcut să te uiți, chiar doare!“

Întrebată despre evoluţia concursului Eurovizion, Angela Brambati a răspuns: „Concursul european s-a transformat într-un spectacol de televiziune în detrimentul muzicii, iar jurizarea se face pe criterii geopolitice. De altfel, cred că ştiţi că Italia nu a mai participat mulţi ani”.

Eurovision 2014. Alături de Pilou Asbæk, aflat pentru prima dată în postura de amfitrion al unui eveniment, gazdele celor trei show-uri Eurovision, din 6, 8 şi 10 mai, vor fi Nikolaj Koppel şi Lise Rønne, prezentatori la televiziunea publică daneză, DR, care va difuza concursul, scrie Mediafax care citează eurovision.tv.

„Sunt încântat de echipa de prezentatori formată din Nikolaj, Pilou şi Lise – ei sunt un mare plus pentru spectacole. Fiecare, în felul său unic, va aduce farmec şi prestanţă rolului pe care îl au de îndeplinit şi sunt sigur că se vor descurca perfect”, a declarat Jan Lagermand Lundme, director de producţie al concursului Eurovision 2014.

Serialul danez „Borgen”, ajuns la cel de-al treilea sezon, urmăreşte lupta pentru putere din interiorul Palatului Christiansen, sediul Parlamentului danez – supranumit „Borgen” („Castelul”), după ce o tânără politiciană idealistă ajunge prim-ministru şi trebuie să păstreze echilibrul între idealurile politice şi compromisurile presupuse de legile guvernării. În acest serial, Pilou Asbæk joacă rolul unui strateg media, căsătorit cu tânăra ce a fost desemnată premier al Danemarcei.

Citeşte şi EUROVISION 2014: România participă în partea a doua a celei de-a doua semifinale

„Borgen” a fost desemnat cel mai bun serial de televiziune străin, la gala premiilor BAFTA din 2012.

Actorul danez Johan Philip „Pilou” Asbæk, născut în 1982, a absolvit Institutul de teatru Statens Teaterskole în 1982 şi s-a lansat în lumea filmului datorită rolului strategului media Kasper Juul, din serialul „Borgen”. În 2011, a fost printre tinerii actori premiaţi cu Shooting Stars Awards, la Festivalul de film de la Berlin. În 2012, a jucat rolul unui bucătar aflat la bordul unui vas capturat de piraţii somalezi, în filmul „Deturnarea/ Kapringen”, de Tobias Lindholm.

Societatea Română de Televiziune, membră a EBU, este organizatoarea selecţiei naţionale Eurovision şi participă la competiţia europeană din anul 1993.

TVR a confirmat, pe 8 ianuarie, participarea la Eurovision şi în 2014. Între 19 şi 20 februarie va avea loc preselecţia (un juriu de specialitate va audia piesele înscrise în concurs), iar pe 20 februarie vor fi anunţate cele maximum 12 melodii finaliste.

Pe 1 martie va avea loc selecţia naţională a Eurovision, în care va fi aleasă melodia câştigătoare, în cadrul unul spectacol televizat, cu public.

Citeşte şi EUROVISION 2014: OVI şi Paula Seling au lansat o piesă cu care vor să câştige Eurovision 2014

Concursul cântecului european Eurovision se va desfăşura în acest an la Copenhaga (Danamarca), pe 6, 8 şi 10 mai.

Cele mai bune performanţe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminiţa Anghel & Sistem – Kiev, 2005; Paula Seling şi Ovi – Oslo, 2010) şi o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu – Atena, 2006). Melodia românească cu cel mai mare punctaj obţinut în finala Eurovision (172 de puncte) este „Tornero”, compusă de Eduard Cîrcotă şi interpretată de Mihai Trăistariu.

De când există sistemul de votare cu semifinale (anul 2004) în Concursul Cântecului European – Eurovision, doar patru ţări s-au calificat în mod constant, în fiecare an în finală, iar România este printre ele, celelalte trei fiind Grecia, Rusia şi Ucraina.

Eurovision a devenit faimos, de-a lungul anilor, pentru muzica uneori de o calitate îndoielnică, recitaluri bizare şi voturi despre care nu o dată s-a spus că se dau pe criterii politice. Este uimitor cât de multe ţări au acordat cele mai mari note vecinilor, ediţie de ediţie. Cu toate acestea, Eurovision îşi are fanii înfocaţi. Câştigătorul concursului se bucură de atenţie şi prestigiu, iar, de-a lungul timpului, printre aceştia s-au numărat şi nume care au făcut legendă în muzică – ca Abba, Julio Iglesias, Johnny Logan şi Celine Dion.

La concurs participă ţările membre ale European Broadcasting Union (EBU), o organizaţie înfiinţată în 1950 de 23 de reprezentanţi ai televiziunilor europene, într-o conferinţă care a avut loc la Devon. În prezent, însă, în EBU sunt aceptate şi ţări non-europene, astfel explicându-se participarea unor ţări ca Maroc şi Israel.

EBU a venit cu ideea concursului Eurovision în 1955. Era un proiect extrem de ambiţios pentru acele timpuri – televiziunea prin satelit nu fusese încă inventată, iar Europa nu mai avusese niciun astfel de eveniment care să-i reunească ţările. Cu toate acestea, a fost un succes, prima ediţie având loc în Elveţia, în 1956. Doar şapte ţări au participat în primul an – Belgia, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Elveţia şi Luxemburg. Însă concursul a fost urmărit de patru milioane de telespectatori din cele şapte ţări – o cifră record pentru acea vreme.

Concursul este unul dintre cele mai longevive şi mai urmărite programe de televiziune din lume.

Citeşte şi EUROVISION 2014, selecţia naţională: Prezentator-surpriză şi juriu insolit