”Este acum la Senat, chiar este pe lista de vot, o lege care stabilește obligativitatea ultimelor două grupe la grădință – grupa mijlocie și grupa mare – și ultimii doi ani de liceu, începând din anul 2020. Anul acesta va trebui să pregătim preluarea, la început de ciclu și la sfârșit de ciclu, în învățământul obligatoriu,” a declarat ministrul Ecaterina Andronescu pe 5 martie la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, din Camera Deputaților, potrivit edupedu.ro.

”Noi am declanșat aceste dezbateri publice cu directorii școlilor și-n București, și-n alte județe din țară să încercăm să vedem și care este percepția. Pentru că acum evaluarea de la clasa a VIII-a este doar o evaluare pentru încheierea gimnaziului și repartizarea elevilor în școli profesionale, clasice sau duale, și respectiv în licee. Clasa a VIII-a nu mai reprezintă sfârșitul învățământului obligatoriu, cum era în legea 84, de exemplu. Dacă învățământul devine obligatoriu pe 12 clase se justifică evaluări intermediare? Ca să întărim ritmul acesta al învățării continue, pentru că el este cel care dă și temeinicie învățării. Toate sunt care, fără îndoială, merită să le discutăm”, a mai spus Andronescu.

Alte Articole

BACK TO ORIGINS! – Incursiune în istoria Egiptului antic, ...

Salarii profesori 2024. Bani mai mulţi pentru dascăli, Ligia ...

În prezent, învățământul obligatoriu începe la clasa pregătitoare și se încheie la clasa a X-a. Legea Educației în forma sa inițială prevedea însă trecerea clasei a X-a la gimnaziu și un liceu de doar 3 ani – prevederi neaplicate nici până acum.

Reamintim că în urmă cu puțin timp Ecaterina Andronescu declara că ar vrea introducerea unui examen intermediar, pe principiul examenului de treaptă, la trecerea în liceu din clasa a X-a în clasa a XI-a.

Proiectul de lege la care face trimitere ministrul a fost inițiat de un grup de 19 parlamentari UDMR în frunte cu Szabo Odon și șapte parlamentari PSD. Documentul prevede creșterea duratei învățământului obligatoriu în felul următor:

• până în 2020 – grupa mare de la grădință și clasele a XI-a și a XII-a – 14 ani în total
• până în 2023 – grupa mijlocie – 15 ani în total
• până în 2030 – grupa mică – 16 ani de învățământ obligatoriu.

Proiectul de lege a fost adoptat deja de Senat (cameră decizională) anul trecut, pe 7 mai (cu 76 de voturi pentru și 27 împotrivă). Președintele României l-a contestat la Curtea Constituțională pe 7 iunie, pe motive de tehnică legislativ. Judecătorii CCR au admis sesizarea și au declarat actul neconstituțional, pe motiv că fusese adoptat în aceeași zi cu alte două modificări ale aceleiași legi și că nu fuseseră corelate între ele aceste modificări (obiecții ridicate de Președintele României). Întoarsă automat la reexaminare în toamnă, legea a fost votată pe 12 decembrie de Cameră. Pe 4 martie a ajuns pe ordinea de zi-vot final la Senat.

Ce a mai declarat Ecaterina Andronescu:

”Încercăm să respectăm calendarul pe care l-am anunțat pentru viitoarea lege a educației. Suntem acum la punctul de a fi aproape gata cu capitolul care încearcă să dea viziune și să stabilească obiective pentru sistemul de învățământ. Pentru că o lege nouă în care doar corectăm ce nu a mers în legea veche, mie mi se pare foarte puțin și nu s-ar justifica în maniera aceasta. Pe de o parte să corectăm, pentru că a devenit așa de stufoasă (Legea Educației nr 1/2011) prin modificările care s-au produs, în care cu greutate te descurci în prevederile ei. Dar un capitol care să dea viziune sistemului, să putem răspunde la întrebarea și să croim legea răspunzând la această întrebare: ce fel de personalitate vrem noi să educăm în școlile din România? O personalitate care să acumuleze informație, să nu știe ce să facă cu informațiile acumulate sau o personalitate creativă, o personalitate care să știe ce să facă cu ce a învățat, să înțeleagă lumea, să se adapteze și, de ce nu, să scoată și din mintea lui… profesională sau nu, ceea ce este confortabil și cu viața lui, și cu viața societății în care trăiește”.