EXCLUSIV. Andreea Creţulescu: „Cel mai important tic-tac pentru români este luna aprilie 2025”

Andreea Creţulescu a analizat, în exclusivitate la România TV, problema plafonmării tarifelor la energie, care, teoretic, expiră în luna aprilie. „Poate cel mai importanta tic-tac este luna aprilie 2025, pentru ca atunci s-ar putea sa asistam din nou la liberalizarea gazelor. Guvernul deja se gandeste la o prleungire a palfonarii, insa trebuie sa se lupte pe de-o parte cu deficitul bugetar, dar si cu proetstele care vin din partea furnizorilor din energie care au inceput sa ameninte guvenrul ca nu face platile de plafonare”, spune Andreea Creţulescu.

„Aceasta plafonare a fost un stopaj al pretului pentru furnizor. Diferenţa intre acest pret, adaosul lui si pretul plafonat este de fapt platit de catre statul roman. Nu este platit la liber, toate aceste plati se fac dupa o avizare a ANRE-ului. Doar ca, in momentul de fata, ANRE-ul n-a mai acceptat aceste deconturi, iar datoria, cel putin dupa declaratiile venite din partea furnizorilor, se ridica la nu mai putin de 9 miliarde de lei, greu de platit in momentul de fata. Asadar, pentru aprilie, pe acest semnal mesajul venit din partea statului, inca nu este intr-o certitudine de 100%, pentru ca aceasta palfonare inseamna o constrangere pentru stat, el achitand diferentele intre pretul palfonat si pretul firmei furnizoare”, conchide Andreea Creţulescu.

Sebastian Burduja, veste bună despre facturile românilor: Un scenariu de lucru este păstrarea schemei de compensare-plafonare, aşa cum este astăzi, pentru 3-6 luni

Conform ministrului Sebastian Burduja, scenariul de bază vizează prelungirea plafonării cu 3 sau 6 luni, după data de 1 aprilie. Ulterior, după această perioadă, se va trece pe un model bazat pe protejarea consumatorului vulnerabil, în funcție de venituri.

Alte articole

EXCLUSIV ANDREEA CREŢULESCU: Statul trebuie să treacă de la pizza mare la pizza medie, altfel ajungem la „junk”

EXCLUSIV. Andreea Creţulescu, despre „reforma umilinţei, pizza cea mare şi Nicolae Ceauşescu”

”Costul este nu mic și sigur că în contextul actual fiscal-bugetar este un lucru la care trebuie să fim atenți. Mai ales Ministerul de Finanțe trebuie să aibă în vedere acest lucru. Din punctul nostru de vedere, având în vedere ce se întâmplă în regiune, având în vedere creșterile de prețuri la gaz, pe piața europeană, la energie electrică și pe PZU față de acum niște luni de zile – creșteri între 10 și 40% la energie electrică și între 15 și 40% la gaz – o asemenea măsură este prudentă”, ne-a declarat Burduja.

Până acum, în cei trei ani de funcționare a schemei de plafonare și compensare, costul bugetar a fost de aproximativ 27 de miliarde de lei, din care 17 miliarde de lei s-au plătit în cadrul schemei de plafonare-compensare a facturilor la energie, pentru mediul economic, iar 10 miliarde de lei sunt plăți făcute de Ministerul Muncii pentru clienții casnici.

Ce se întâmplă cu prețul la energie și gaze după 1 aprilie. Dumitru Chisăliță, anunț de ultimă oră despre plafonare și liberalizare

În România, prețul reglementat este de 120 lei/MW, preț cu care producătorii locali vând gaze furnizorilor pentru consumatorii casnici și producătorii de energie termică. La energie electrică, plafonul este de 0,68 lei/KWh, însă ofertele din piață pentru 1 aprilie sunt în general mult mai înalte comparativ cu prețul plafonat. Diferențele între prețul de piață și cel plafonat este asigurată întâi de furnizori și apoi de stat prin decontarea sumelor.