Jaful din publici făcut cu legea pe masă la nivelul agențiilor de stat și al companiilor cu capital de stat a atins niveluri record în guvernarea Ciolacu. Zeci de milioane de euro au fost sifonate din conturile regiei naționale a pădurilor – Romsilva și de la compania națională ce asigură transportul de energie electrică – Transelectrica. Curtea de Conturi a descoperit o debandadă de plăți sub forme de prime, bonusuri și beneficii nelegale.
În timp ce românii strâng cureaua și guvernul anunță austeritate, la instituțiile de stat se trăiește pe picior mare. În cazul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, peste sute de milioane de lei au fost împărțiți frățește angajaților sub formă de prime și sporuri, fără criterii, fără performanță, fără rușine. O sumă invers proporțională cu nivelul performanței. Ministerul Mediului, condus de Mircea Fechet, a arătat, în urma unui control amplu al Curții de Conturi, că Romsilva a devenit un fel de paradis al abuzurilor financiare și al haosului birocratic.
Concluzia este că s-au remarcat abateri semnificative și generalizate în gestionarea patrimoniului, a veniturilor, salariilor și în organizare, iar impactul este unul grav. Raportul a scos în evidență faptul că au fost înregistrate pierderi de bani la greu. Aproape 2,5 milioane lei din fondul de accesibilizare al Regiei, destinat întreţinerii şi construirii de noi drumuri forestiere, au dispărut inexplicabil. De asemenea, Romsilva nu a încasat peste 3,2 milioane lei, bani care reprezintă valoarea lemnului vândut şi exploatat din pădurile statului, şi nici nu a recuperat prejudiciile rezultate din tăieri ilegale, de peste 5 milioane lei. Totodată, nu mai puțin de 3,1 milioane hectare de pădure nici măcar nu apar în evidențele contabile, devenind o ruletă rusească cu active de stat care valorează milioane.
Mai mult, Romsilva a decis că aproape fiecare angajat merită un premiu consistent: peste 216 milioane de lei risipiți fără criteriu, performanță sau vreun meritu special Nu doar anul acesta. Ba chiar au depășit bugetele aprobate pe 2021 și 2023, ignorând total contractul colectiv de muncă care impune ca aceste bonusuri să fie acordate individual și doar pentru performanțe reale. Mai mult, sporurile au fost stabilite la nivel maxim pentru toată lumea, iar unii simpli executanți au plecat acasă cu salarii și sporuri mai mari decât directorii în urma unor negocieri haotice și lipsite de transparență, pe principiul „cine vrea, primește”.
Curtea de Conturi a relevat că Romsilva a acceptat firme care nu îndeplineau criteriile legale la licitații pentru lemn și nu a impus penalități în caz de întârzieri, ceea ce se traduce în hârtii, compromisuri și taxe de protecție camuflate. Mai șocant este că întreaga administrație, inclusiv membri din Consiliul de Administrație, era implicată în contracte cu firme abonate, în loc să vegheze patrimoniul. Mai multe situații de conflict de interese din Bihor, Călărași și Vrancea confirmă că Romsilva funcționa ca un clan interlop nu ca o instituție publică cu principii etice. Romsilva nu doar că a furat bani pe bandă rulantă, ci și-a creat propriul sistem de premii și negocieri la plic, fără transparență sau reper. Conduși de o rețea de influență și privați de o persoană responsabilă, pădurile statului plătesc scump ignoranța și grotescul financiar, iar românii vor suporta costul, până la ultima șpagă neretrimisă.
În aceeași notă, Curtea de Conturi a demascat și carnavalul financiar de la Transelectrica, compania care administrează rețeaua națională de energie. Curtea de Conturi a depistat că în perioada 2020–2022, Transelectrica a oferit aproape 29 de milioane de lei sub forma unor prime cu caracter special și adaosuri salariale, total neconforme contractului colectiv de muncă. 12 milioane de lei s-au dus pe prime speciale, fără nicio evaluare a performanței angajaților sau descriere a contribuției lor reale. Restul de aproape 17 milioane lei, adică 8.410 lei per salariat, au fost prezentate ca adaosuri salariale, dar fără vreun eveniment special sau motiv legal stipulat.
Auditul a scos la lumină și întârzieri cronice la toate contractele verificate. Niciun proiect nu s-a încheiat la termen, iar penalitățile nici nu au fost luate în calcul. Bani plătiți pentru lucrări neterminate, avansuri nerecuperate, ajustări de preț măsluite toate acestea stăteau ascunse în sistemul Transelectrica, care din companie de stat a ajuns moșier financiar. Curtea a decis să sesizeze Parchetul pentru verificarea posibilelor infracțiuni. În replică, compania susține că auditul a generat doar recomandări, fără impunerea unor măsuri concrete. Spun că au cooperat şi că vor implementa toate sugestiile. Rămâne însă întrebarea cine răspunde, de fapt, pentru gaura făcută în fondurile publice? Transelectrica se poate declara ca fiind o companie transparentizată, dar faptele spun altceva. Bani publici aruncați fără logică, proiecte care zăbovesc, rigurozitate contabilă zero. Rămâne de văzut managerii de nivel înalt vor plăti cu adevărat asta după ce s-au înfruptat din fondurile publice ca dintr-un bufet suedez fără plată.