O nouă tragedie de proporții zguduie sistemul medical românesc. Șase copii au murit, în utimele zile, la Spitalul ”Sfânta Maria” din Iași, după ce s-au infectat cu o bacterie luată din spital. Unitatea nu ar fi luat măsurile necesare de izolare la nivelul secției de terapie intensivă. Una dintre variantele vehiculate în anchetă: bacteria ar fi provenit dintr-un buchet de flori primit de o doctoriță.
Doctorul epidemiolog Doina Azoicăi neagă categoric ipoteza florilor care ar fi avut bacteria mortală. Specialista susține că bacteriile care provoacă infecții nosocomiale pot exista în mediul spitalicesc – în apă, în sol, în sistemele de ventilație sau pe echipamente medicale, dar nu provin în mod normal de pe florile decorative. Potrivit ei, transmiterea probabilă s-a produs fie prin contaminare directă, fie prin utilizarea unor dispozitive medicale contaminate.
„Nu, asta e o interpretare abuzivă. Discuția care a fost la un post de radio a fost că această bacterie poate fi găsită în mediu, în apă, în sol, dar nu de pe flori. În cazul situației acesteia, probabil că transmiterea a fost fie direct prin contaminare directă, fie prin echipamente medicale. E posbil ca în mediul din spital, trebuie făcute analize microbiologice, să existe această bacterie, mai ales în condițiile umede, există riscul de multiplicare.”, a spus specialista într-o intervenție telefonică la România TV.
Sursele reale ale focarului rămân neclare, deși ancheta epidemiologică analizează mai mulți vectori posibili: zonele din spital cu umiditate, instalațiile de apă și filtrare, spațiile destinate toaletei pacienților și echipamentele medicale. De asemenea, pericolul este mai mare în zonele de terapie intensivă, unde tensiunea biologică, umiditatea și traficul medical sunt ridicate.
„Zone de aprovizionare cu apă, zonele unde se face toaletă în mod curent sau poate să fie sistemele de ventilație care sunt prezente în secțiile de terapie intensivă cu filtre speciale, dar trebuie controlat.”, a explicat medicul epidemiolog Doina Azoicăi.
Protocolul în astfel de situații presupune izolarea rapidă a primului caz suspect, testarea și ancheta microbiologică amplă, urmărirea traseului infecției și identificarea materialelor sau suprafețelor contaminate. Echipele epidemiologice trebuie să coreleze datele clinice cu rezultatele laboratoarelor microbiologice pentru a localiza sursa.
În paralel, personalul medical trebuie să respecte cu strictețe normele de igienă, să folosească echipamente sterile adecvate și să realizeze dezinfecția continuă, mai ales în zonele cu risc crescut. O atenție specială trebuie acordată sistemelor de aprovizionare cu apă și circuitelor sanitare din spital, pentru ca bacteriile să nu se multiplice în zonele umede.
„În mod clar, după apariția unui prim caz, mai ales în condițiile de terapie intensivă, persoana infectată trebuie izolată de ceilalți. Trebuie să așteptăm rezultatele anchetei epidemiologice, pentru că echipele derulează această anchetă care, coroborata cu informațiile legate de investigațiile microbiologice, vor aduce cel puțin o lămurire vizavi de dacă nu de sursă, măcar de perioada de transmitere sau suporturi ccontaminate.
În mod normal tebuie respectate protocoalele și reglementările care stau la baza sistemului de supraveghere a infecțiilor. La apariția unor astfel de cazuri, asigurarea izolării cazului, dacă e identificat categoric, personalul medical trebuie să aibă o atitudine de respectare a normelor de igienă și echipamente corespunzătoare. În ceea ce privește rigoarea de dezinfecție continuă, mai ales în zonele cu risc crescut, este importantă. Luând în calcul și posibilitatea unor elemente din mediu sau ordin tehnic, e important și o revizie, și permanentă supraveghere a sistemelor de aprovizioanre cu apă. Și de asigurare a materialelor care sunt folosite.”, a mai precizat experta.