EXCLUSIV Deșertul România! Peste 30% din suprafața agricolă a țării este deja afectată de aridizare sau deșertificare! De ce în 20 de ani căldura va lovi devastator economia țării și de ce nimeni nu prevede asta! România a pierdut aproape 100.000 de hectare de sol fertil din cauze naturale!

România se confruntă cu un fenomen cu potențial devastator, ignorat ani la rând, și anume deșertificarea accelerată a terenurilor agricole. Date recente arată că peste 30% din suprafața agricolă a țării este deja afectată de aridizare, iar sudul României, în special județele Dolj, Olt, Teleorman și Constanța, este în pericol să fie transformat climatic ireversibil. În fiecare an, România pierde aproximativ 1.000 de hectare de sol fertil din cauze naturale, susține fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, iar fără intervenții majore, economia națională va resimți puternic efectele crizei climatice în următoarele două decenii.

România pierde anual mii de hectare de sol fertil din cauza deșertificării

Potrivit datelor Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) și analizelor europene de specialitate, România se află în topul țărilor europene cu risc ridicat de deșertificare. Se estimează că aproximativ 40% din suprafața agricolă a țării este deja vulnerabilă la aridizare, în condițiile în care temperaturile medii anuale au crescut cu peste 1,5°C în ultimele trei decenii, iar numărul de zile fără precipitații a crescut constant în regiunile de sud și sud-est.

Județul Dolj este una dintre cele mai afectate zone, cu peste 60.000 de hectare expuse permanent secetei pedologice și pierderii fertilității solului. Fenomenul este prezent și în Olt, Teleorman, Giurgiu sau Constanța, unde degradarea terenurilor a atins cote alarmante. Zone precum Sahara Olteniei, odinioară terenuri fertile, sunt astăzi cele mai relevante exemple ale crizei ecologice cu care se confruntă țara noastră.

Poiana Mare, Dolj (sursă foto: Ministerul Mediului)

Alte articole

FOX NEWS: Rusia a evitat la limită un conflict armat cu România în urma unui atac. Asta, datorită legii adoptate de Parlament

Din ce în ce mai mulți bani pleacă din România! Lucrătorii străini au trimis acasă peste 1,3 miliarde de euro

Lipsa unui sistem funcțional de irigații contribuie decisiv la accelerarea procesului de deșertificare. În ciuda faptului că sistemul național de pompare a apei acoperă 1,4 milioane de hectare, doar 540.000 de hectare erau efectiv irigate în 2023. Mai mult, conform datelor Băncii Mondiale, la nivel național, numai 2,64% din suprafața agricolă totală a României era irigată în 2021. Infrastructura agricolă, veche și prost întreținută, a fost lăsată în paragină în ultimii 35 de ani, iar costurile ridicate de operare fac ca mulți agricultori să abandoneze, pur și simplu, culturile în perioadele secetoase.

Anul 2024 a fost unul deosebit de dificil pentru fermieri. Potrivit estimărilor prezentate de organizațiile de profil, inclusiv Clubul Fermierilor Români și Federația Pro Agro, seceta severă a afectat aproximativ 2,5 milioane de hectare de culturi de grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță, iar pierderile economice totale sunt estimate între 1,5 și 2 miliarde de euro, în condițiile în care randamentele la hectar au scăzut dramatic în sudul țării.

Fermierii români au modificat strategia în sezonul 2024-2025 ca răspuns la condițiile de secetă prelungită. Mihai Moraru, președintele Asociației Input Agro România, suprafața însămânțată cu rapiță a atins un nivel-record de aproximativ 900.000 de hectare, situat în zona Olteniei. Totuși, conform datelor oficiale colectate de revista Agrointeligența de la Ministerul Agriculturii, la data de 28 mai 2025 rapița era semănată pe 702.000 de hectare, creștere semnificativă față de anii anteriori.

Impactul secetei nu se oprește numai la culturile agricole, ci afectează și industria furajelor, precum și sectorul zootehnic. Reducerea cantității de porumb și floarea-soarelui a dus la creșterea prețurilor și la o competiție crescută între procesatori pentru resurse. O analiză AllAboutFeed arată că România riscă să nu-și poată acoperi necesarul intern de cereale pentru industrie, ceea ce afectează exporturile și scade competitivitatea fermierilor români pe piețele externe.

Poiana Mare, Dolj (Sursă foto: Ministerul Mediului)

La un an după ce Guvernul României a introdus un sistem de asigurări împotriva secetei și a fost aprobat pachetul european de ajutoare de stat în valoare de 400 de milioane de euro, fermierii afectați de seceta severă din perioada septembrie 2023 – august 2024 au început să simtă efectele măsurilor.

Până în prezent, peste 1,2 miliarde de lei au fost distribuiți către aproximativ 450.000 de fermieri din zonele cele mai afectate, conform datelor Ministerului Agriculturii. Fermierii au primit, în medie, despăgubiri de aproximativ 2.600 de lei per hectar, aproape de plafonul maxim stabilit la 3.000 de lei per hectar pentru pierderile majore. Astfel, aceștia au reușit să-și achiziționeze semințe pentru cultura de toamnă, să-și repare sistemele de irigații sau să își plătească angajații sezonieri.

Datele satelitare oferite de programul european Copernicus, împreună cu monitorizările realizate de Agenția Națională de Meteorologie și de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului (ICPA) confirmă deteriorarea accentuată a stării vegetației și solurilor din regiunile agricole ale României.

VHI (Vegetation Health Index), indicator folosit pentru evaluarea stării de sănătate a vegetației. Copernicus, România, septembrie 2019

În special în județele din sudul țării, mai ales Dolj, Teleorman, Olt și Constanța, indicatorii NDVI (Normalized Difference Vegetation Index), care măsoară densitatea și sănătatea vegetației, au înregistrat scăderi cuprinse între 15 și 25% în sezonul agricol 2023-2024, față de media ultimului deceniu.

Scăderea semnificativă a indicilor NDVI reflectă stresul hidric major la care au fost supuse culturile agricole din cauza secetei pedologice prelungite, dar și pierderea umidității în sol, care afectează în mod direct capacitatea terenurilor de a susține recolte productive. Mai mult, rapoartele ICPA arată că eroziunea solului în aceste zone este în creștere, aproximativ 20-30% din terenuri fiind supuse fenomenelor de deșertificare și degradare ireversibilă.

Datele și imaginile arată fără echivoc cât de gravă este situația terenurilor agricole din România și cât de rapid avansează procesul de aridizare. În ciuda semnalelor de alarmă și a pierderilor economice tot mai mari, răspunsul instituțiilor statului întârzie să apară, iar acțiunile guvernamentale rămân insuficiente și, deseori, incoerente.

Planurile pentru combaterea secetei se lovesc de birocrație

În fața acestei crize climatice, care afectează tot mai sever agricultura românească, autoritățile au pus în aplicare în ultimii ani o serie de strategii pentru combaterea secetei, cu accent pe refacerea infrastructurii de irigații și atragerea de fonduri europene. Încă din 2023, România și-a propus să crească suprafața irigabilă la 2,7 milioane de hectare până în 2027, prin reabilitarea vechilor sisteme și construirea unora noi, iar până la începutul lui august 2025 se află în execuție lucrări în cadrul a 86 de obiective de investiții care acoperă aproximativ 200.000 de fermieri, potrivit datelor publicate de Ministerul Agriculturii și Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare.

În paralel, prin Planul Strategic PAC 2023–2027, statul român a alocat fonduri nerambursabile pentru fermieri și organizațiile care administrează sisteme de irigații. Finanțările sunt disponibile prin două programe principale, unul destinat modernizării sistemelor de irigații deja existente (măsura DR-25) și altul pentru construirea de rețele noi (măsura DR-26). Scopul acestor investiții este de a ajuta agricultura românească să facă față mai bine secetei și altor efecte ale schimbărilor climatice, în contextul în care sute de mii de hectare de teren agricol sunt afectate anual de lipsa apei din sol.

Planul Strategic 2023-2027

Totuși, până în august 2025, implementarea proiectelor pentru modernizarea și extinderea sistemelor de irigații încă este lentă, deși există presiuni clare din partea fermierilor și ONG‑urilor de mediu. Fostul premier Marcel Ciolacu a recunoscut în 2024 că fondurile care au fost, inițial, prevăzute în PNRR pentru irigații au fost redirecționate către alte sectoare, angajându-se, însă, că investițiile vor continua din bugetul de stat.

Pe lângă infrastructura agricolă, autoritățile au pus accent și pe pregătirea sistemelor de avertizare timpurie, digitalizarea monitorizării umidității solului și integrarea datelor din satelit în politicile de intervenție. Conform unei analize realizate de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală, publicată în primăvara lui 2025, România a reușit să configureze un mecanism instituțional și financiar destinat adaptării agriculturii la schimbările climatice, însă acest sistem rămâne încă fragil și inconsistent.

Diana Buzoianu, ministra Mediului, promite dublarea într-un singur an a suprafeței reîmpădurite a României cu fonduri din PNRR

Printre motive, se numără birocrația, lipsa de capacitate tehnică la nivel local, întârzieri în procesarea cererilor, precum și lipsa de coordonare între autoritățile centrale și administrațiile locale. Raportul subliniază că în multe cazuri, accesarea fondurilor europene de către fermieri se face greu, iar implementarea proiectelor este lentă, în special în zonele cele mai vulnerabile la secetă, cum sunt sudul și sud-estul țării.

Europa de Est și Balcanii, printre cele mai afectate zone de seceta severă din 2025

Peste jumătate din solurile din Europa și regiunea mediteraneană au fost afectate de secetă în perioada 11-19 iulie 2025, potrivit unei analize realizate de Observatorul european al secetei (EDO). Procentul de 51,9% reprezintă o creștere cu 21 de puncte procentuale față de media perioadei 2012-2024, fiind cel mai ridicat nivel înregistrat pentru această perioadă a anului de la începutul monitorizărilor, în 2012.

Indicatorul de secetă al programului Copernicus, care combină date despre precipitații, umiditatea solului și starea vegetației, identifică trei niveluri de secetă: monitorizare, avertizare și alertă. Regiunile din Europa de Est și Balcani sunt în mod special afectate, România fiind pe lista țărilor cu un nivel de alertă ridicat, cu 51% din soluri, alături de Bulgaria (52%) și Ungaria (63%).

Situația indicatorului combinat de secetă în Europa. Prima perioadă de 10 zile din august 2022

Situația din România reflectă o tendință mai amplă în regiune, unde seceta severă a dus la reduceri semnificative ale productivității agricole și la presiuni majore asupra resurselor de apă potabilă și irigații. Datele europene arată că, în vara lui 2025, deficitul hidric a atins cote record, ceea ce a afectat mai ales culturile de grâu, porumb și alte cereale de bază.

Pe fondul secetei, în sudul și vestul Europei au crescut și riscurile de incendii de vegetație, un exemplu în acest sens fiind incendiul devastator izbucnit miercuri, 6 august, în regiunea Aude. Au ars peste 16.000 de hectare în primele 24 de ore, o persoană a murit, iar alte zeci au fost rănite. Suprafața pârjolită este una mai întinsă decât cea a Parisului iar peste 2.000 de pompieri au fost mobilizați pentru a-l combate.

Terrifying footage, reminiscent of the LA wildfires, shows a massive blaze raging out of control in southern France’s Aude region.

This is France’s largest wildfire since 1949, scorching an area larger than Paris, and destroying dozens of homes. pic.twitter.com/iHS39lq3Yl

— Colin McCarthy (@US_Stormwatch) August 6, 2025

În Turcia, 76% din suprafața țării a fost afectată de secetă, existând conflicte locale privind utilizarea apei în zone turistice precum Izmir, iar în Europa de Vest situația s-a înrăutățit în iulie 2025, cu o creștere semnificativă a suprafeței în stare de alertă în Germania (9-26%) și Franța (până la 19%). În contrast, Portugalia și Spania au avut niveluri mai scăzute de secetă, de 10%, respectiv 7% din soluri cu un nivel de alertă ridicat.

Criza secetei nu iartă pe nimeni, însă evidențiază cât de necesară este aplicarea unor măsuri consolidate la nivel european și național pentru gestionarea resurselor de apă și pentru adaptarea agriculturii la schimbările climatice, în condițiile în care fenomenele extreme devin tot mai frecvente și mai intense. Lipsa precipitațiilor, temperaturile record și scăderea constantă a umidității solului afectează nu numai culturile agricole, ci și ecosistemele naturale, aprovizionarea cu apă potabilă, producția de energie hidroelectrică și stabilitatea socială și economică a regiunilor rurale.